cristina chirvasie

Parcă se plimbă prin mine ceva ca și cum sufletul mi-ar fi autostradă. Se lasă când pe-o parte, când pe cealaltă, ca și când cotiturile mele interioare ar fi niște viraje

Mă doare privirea de-atâta urât. Mă înțeapă auzul de zgomotul slut. Mă ține în coastă junghiul clipei voalate. Mă trec disperări furibunde în ceafă. Mă taie în suflet ușor o lamă

Un bondar, ca o boare, alintă o floare. Un fluture respiră adânc o sudoare de floare. O floare albă și grasă îmi șoptește povești despre melci. O floare roșie și-naltă fluieră-n gând și

M-am trezit pe la două în noapte căutând printre cărbunii amintirilor CEVA. CEVA ce-mi lipsea. CEVA despre care nu-mi aminteam Nimic. CEVA despre care nu mai auzisem Demult. CEVA. CEVA ce

Au plecat delfinii să caute largul. Bunăoară scoicile dădeau un concert de perle, rostogolindu-se când colo, când dincolo, lăsând în umbră o dună, două. Aricioaica de mare țesea sau

De ce te temi? Nu vezi cum frica ți-a pătruns în oase și se prelinge ca un seu, înămolindu-ți firea? De ce stai? Nu simți cum ziua în inima-ți se face noapte, mărunțindu-ți șoapta? De ce