Poezie

Grafica norilor

1 min lectură·28 ianuarie 2015

Mediu

Extracorporalizat, vedeam totul altfel!

Reveneam mereu, urmărindu-mă,

suspicios să nu fug, ca un somnambul.

Norii... par să aibă o sexualitate aparte!?

Se apropie un „el”, cam uzat, frânt, fracturat,

ai zice spintecat sau plesnit, ori sfâșiat,

pe alocuri răsucit, întrerupt, deșirat.

Zdrențuros, iluzoriu, învechit și rusticizat,

clar nepopulat, inutil, tranzitoriu, van.

Am deschis încet ușa, eram tot în pat,

deși păream treaz.

Despre norul mai mic n-am spus nimic.

Era o „ea” cam dezgolită, dar cucernică!?

Părea goală, plutitoare ezitantă și fluctuantă,

vremelnică, pasageră și temporară,

ca o structură arhitecturală mobilă și provizorie,

înșelătoare, orgolioasă, găunoasă și ineficientă,

mânată de-o mândrie pustie și efemeră.

Luându-se cumva la braț sau... asemănător,

erau mai degrabă niște trecători zadarnici,

călători de scurtă durată, precari și ocazionali,

ori un fel de pietoni pieritori, pe trecerea lor.

Am fugit repede să-mi verific prezența din somn!?

Prin gaura cheii pe cealaltă parte...

mi-am recunoscut ochiul mare, albastru.

E-aceeași poveste,

a vieții mele.

00873

Cristian Pop. “Grafica norilor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-pop/poezie/14064312/grafica-norilor

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.