Poezie
Mi-e țara grea de lacrimi...
(sonet)
1 min lectură·
Mediu
Mi-e țara grea de lacrimi, mi-e inima de lavă,
Mi-e țara grea de roua durerilor din flori,
Nici crengile pădurii, nici rotitorii nori
N-au liniștea-mplinirii și-a fericirii slavă.
Când stelele deasupra-i își rup din strălucire,
Ca să-i strălumineze încărunțitu-i plai,
Un curcubeu de lacrimi te-nvăluie să stai,
Iar de-l refuzi, te-ncinge cu flăcări de iubire.
Altare largi de ruguri de flori de tei, cascade,
Se roagă cu parfumuri să fie totul pur,
Deși în van li-e ruga, în van al lor murmur,
Eu tot mai sper ca glia-mi să salte spre Pleiade
Și-n clipa asta, iată, privesc înspre azur
Și te invit cu mine pe culmi de baricade.
001.976
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Petru Balan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 108
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Petru Balan. “Mi-e țara grea de lacrimi....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-petru-balan/poezie/1828167/mi-e-tara-grea-de-lacrimiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.