Poezie
Vino aici, minune...
(sonet)
1 min lectură·
Mediu
Vino aici, minune candidă și frumoasă,
Te chem în tinda noastră cu iederi și cu flori,
Pe scările iubirii, te-nalț mai sus de nori
Când stoluri mari de grauri peste livezi se lasă.
Momentele de farmec mi-ngheață-n ochi clipirea
Și-atunci tot universul și timpul stau în loc,
Pe unde calci, cresc roze, cresc crini și busuioc,
De azi arunc în aer tristețea și-amorțirea.
Eu n-am să-ncerc vreodată să frâng norocu-n două
Sau să ucid din grabă vreo fericire-n zbor,
Dar vreau ca mii de lacrimi să le transform în rouă
Și să le-ntind pe iarbă, să le sfințesc de dor...
Te chem acum, frumoaso, căci fericirea nouă
Nu moare niciodată. E-un imn nemuritor.
002.750
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Petru Balan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 113
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Petru Balan. “Vino aici, minune....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-petru-balan/poezie/1827829/vino-aici-minuneComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.