Poezie
În crâng, privighetoarea...
(sonet)
1 min lectură·
Mediu
În crâng, privighetoarea și cinteze, și presuri,
Din când în când, și cucii, pe amândoi ne strigă...
Pădurea grea de triluri tresare-ntr-o ferigă,
Respiră iar o seară de basme și eresuri.
Singurătatea tristă pe noi nu ne intrigă
Și-nlăcrimăm amurgul cu blânde înțelesuri.
Murmură-n flori izvorul ce curge către șesuri,
Iar noi vibrăm romantic legați într-o verigă.
La răsăritul lunii îngenunchem spre stele,
Din care ochii noștri sorb mii și mii de raze;
Eu tac. Tu plângi duioasă privind cu drag spre ele
Și-atunci plânge și luna cu lacrimi de topaze...
O, cerule, ai milă, păzește-ne de rele,
Să nu murim prin crânguri de-atâtea dulci extaze.
002.950
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Petru Balan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 106
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Petru Balan. “ În crâng, privighetoarea....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-petru-balan/poezie/1826721/in-crang-privighetoareaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.