Poezie
Tu crezi că-amorul nostru...
(sonet)
1 min lectură·
Mediu
Tu crezi că-amorul nostru vreodată se va stinge?
Polara stea e fixă; izvoru-i nesecat,
Iar eu te caut încă. Dar plouă azi ciudat
Și-n timp ce-ntreb de tine, furtuna rău se-ncinge.
Prezența ta calină e-aici, chiar de-ai plecat,
Atâta doar că, totuși, nu te mai pot atinge
Sau că-ndoiala neagră se pare că mă-nvinge,
În timp ce-acuma plouă cum nicicând n-a plouat.
Așa potop teribil e-n apele de-afară,
Atâția munți de gânduri mi-au răsărit, pe rând,
Încât speranța însăși începe-ncet să moară
Și să-ți întrebe gândul ce este-n acest gând?
Un brad trăsnit se-aprinde și vântul mi-l doboară
Și chiar atunci la ușă e cineva bătând...
002.189
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Petru Balan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 106
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Petru Balan. “Tu crezi că-amorul nostru....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-petru-balan/poezie/1825946/tu-crezi-ca-amorul-nostruComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.