Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Invitație

2 min lectură·
Mediu
Dacă zorii din creste se desprind învoalte
rupându-și peste plaiuri evantaiul culorilor,
dacă de la tăcere până la geamăt
se surpă în munți povârnișurile,
dacă luna vâslește prin bălți între nuferi spre maluri
și un tremurat în depărtări însăilează alizeul,
atunci nevrând ți-e sufletul o oază, o clipshidră
care-ți reversează trecutul în prezent
și prezentul în trecut
vârsta ce-ai parcurs-o și a cărei statuie o contempli
cu blânde tristeți în cuget.
Gorunii își freacă unii de alții ramurile
iar furtunile se reped cu turbare
din chepengurile cerului cândva adormite.
Șarpele pe trunchiul mărului
se spiralează șiret
căutând o nouă Evă,
apoi deodată prinde aripi negre
și dispare în norii de plumb
pierzându-se-n timp și-n legende.
Și de la secol la mileniu
și de la mileniu la antenele de radio
civilizația iese dintr-o crisalidă
transferându-se într-alta,
în minuni care ți se aștern firesc la picioare
și te apropie tot mai mult
de închipuirile idealurilor tale pierdute
căpătând aceleași traiectorii
ce se-mpletesc tot mai mult
și mai mult, și mai mult…
Aceleași suiri și străluminări ale crinului,
ale lunii, ale sufletelor noastre.
Astfel te ridici pe raza conștiinței comune
măsurând cu bătăile inimii veșnicia nașterii clipelor.
Moartea n-a dărâmat niciuna
din urmele lăsate de tine.
Caruselul de umbre își învârte
imaginile frumuseților vesperale.
Aurora își lărgește trena de spume celeste
pentru că ziua își impune tainele
săltând peste trupul stelelor
dincolo de ignoranța meduzelor,
a delfinilor, aricilor de mare.
Se schimbă acalmiile vremii
alunecând în năframele vântului.
Și răstimpul de liniște
cu ison de izvoare din peșteri se schimbă
și-și scutură taina pe cărările căutărilor noastre.
Vino-așadar să sculptăm împreună
îmbujorările aprinderii firilor.
Vino aici să ne trântim
pe-așternutul de raze tulburătoare,
să intrăm împreună în visul de aur
al norocului nostru.
Puternici să fim în dorințele ce vor să ne-nalțe
dincolo de Nirvana.
Să-ncepem cu îndrăzneală profană reconstituirea,
sărut cu sărut,
a Paradisului de milenii pierdut.
001798
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
315
Citire
2 min
Versuri
59
Actualizat

Cum sa citezi

Cristian Petru Balan. “Invitație.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-petru-balan/poezie/170789/invitatie

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.