Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Gânduri celeste

1 min lectură·
Mediu
Mi-e viața-un stol de gânduri ce mă frământă-ntruna:
Sunt gânduri infinite, iar eu frământ din ele
Până găsesc pe-acelea ce mi-ar miza cununa
Pe care, dac-o port, mă-nalță pân' la stele
Să le culeg pe toate și să le-nșir pe ceruri
Scriind cu ele rânduri cu reguli mari de viață.
Primul Cuvânt din toate, Cel mai plin de misteruri,
E Numele Tău, Doamne, Speranța-n veci măreață !
Apoi, pe-ntregul cer, de-a lungul și de-a latul,
Aș scrie clar, cu stele, poruncile divine
Și numele de oameni distinși din tot veleatul,
Ce-și consacrară viața doar facerii de bine -
Savanți, inventatori, artiști, poeți de seamă
Sau lideri de popoare, mari soli ai libertății
Ori nume de martiri luptând fără de teamă...
N-ajunge-ntregul cer spre a-i consacra răsplății !
Iar undeva, în zare, poate mi s-ar permite,
Până răsare astrul cu raze orbitoare,
Aș scrie încă-un nume, al ființei prea iubite:
L-aș scrie tot cu stele, căci ea îmi e alt Soare !
Glen Ellyn City, 26 Nov. 2020
011.204
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
167
Citire
1 min
Versuri
21
Actualizat

Cum sa citezi

Cristian Petru Balan. “Gânduri celeste.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-petru-balan/poezie/14151282/ganduri-celeste

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
Nu putem avea „gânduri infinite”, căci ar da mentalului spații nemărginite și acesta ar asimila universul însușindu-și apodicticul, veșnicia și absolutul.
„Gândurile” neprelucrate, necontrolate și nemanipulate pot deveni anarhice și ne pot induce „frământarea”, anxietățile și aprehensiunile.
0