Poezie
Durerile
1 min lectură·
Mediu
O, voi dureri păgâne și veșnic nemiloase,
V-ați scufundat în oameni ca-ntr-o adâncă mină,
Săpând în noi tunele prin carne și prin oase,
Și ne zdobiți adâncul, schimbându-l în ruină,
Cu furci roșite-n flăcări și sfredele-nvârtite,
Ne scormoniți toți nervii crispați de suferințe;
Cu colți mari de veninuri din vipere stârnite,
Mușcați din noi turbate, căci stăm în neputințe.
Dar și mai crude sunteți când sufletele-atingeți,
C-ajungeți catastrofe cu valuri pân' la ceruri.
Și-s valuri de otrăvuri - cu ele-n iad ne-mpingeți
Schimbate-n uragane de foc și de misteruri,
Iar noi, în zvârcolire, strigăm cu disperare
Către Divinitatea ce-a devenit iar mută.
Durerile ne-neacă sub lacrimi mari, amare,
Și-apoi încet ne stingem, căci nimeni nu ne-ajută...
Glen Ellyn City, 4 oct. 2020
011.333
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Petru Balan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 122
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Petru Balan. “Durerile.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-petru-balan/poezie/14150105/durerileComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
RRRRrazvan rachieriu✓„Durerile” au similarități cu suferințele, însă sunt locale, pe când suferința este generală și mi-e greu să decid care sunt mai nocive pentru organism, cel mai bine ar fi ca sănătatea să se instaureze integral în corp, căci de la ea pornesc fericirea, bună-dispoziția, satisfacția și cheful de viață.
0