Poezie
Interdicții
1 min lectură·
Mediu
Prin catacombele-ascunse-adânc în mine,
Simt forța de lumini ce le inundă des
Precum izvoare-ajung prin galerii de mine
Și spală zgura când afară ies.
Sub ceara mugurilor conștiinței mele,
Eu pregăteam inflorescențe de neant:
Altoiuri blânde de rodiri fidele -
Răsfrângeri cu-ndârjiri de diamant.
Din margini largi de cosmos algoritmic,
Sorbeam ereditarul flux de nemuriri
Care-a sădit în mine dureros și ritmic
Stanțe adânci de super-intuiri.
Mă adâncisem în mărețe planuri,
Dar saltul spre-nălțimi mi-a fost retras.
Și-mpărății de gând cu mari elanuri
Mi-au fost blocate. Azi sunt fără glas !
Glen Ellyn City, 30 iulie 2020
011.779
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Petru Balan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 97
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Petru Balan. “Interdicții.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-petru-balan/poezie/14148668/interdictiiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
„Catacombele” din lăuntru au legături cu „neantul” ce a asimilat genunea care poate naște depresia și le asociez cu subteranele ființării în care se manifestă promiscuitatea și ar fi necesar să specializăm un eu în curățarea „zgurii” depuse înăuntru.
0
