Iosif Vissarionovici Djugașvili (Stalin)

MOTTO:

„Din cenușa neagră și infectă a miilor de ode dedicate celui de al doilea fondator al primului stat comunist din lume, a fost creată cea mai bună cerneală cu care astăzi omenirea condamnă în scris, cu toată asprimea, pe acest monstru reprobabil, pentru uciderea milioanelor de ființe omenești nevinovate.”

Povestea-acestui dictator

Nu-i tocmai simplă, cum păruse,

Căci e-un subiect dezgustător

Despre-un făptaș de vieți distruse...

Mulți au crezut c-a fost un rus,

Dar nici nu prea vorbea rusește;

Era gruzin - chiar el ne-a spus

Când despre-ai săi își amintește.

Era fiu de cizmar cârpaci,

Bețiv și bătăuș cu pică;

Iar fie-su-l copia dibaci,

Căci toți îl ocoleau de frică.

La Gori, -n Georgia, s-a născut,

Fiul Katrinei, servitoare.

Alți trei băieți i-au dispărut,

Spre-a mamei tristă disperare.

Ea pentru Soso se zbătea,

Căci Vissarion muri-n ruină...

L-a dat la școli, căci mult voia

Ca Soso preot să devină.

Papismedov, nobil evreu,

L-a luat pe Iosif să-l ajute

Și-i dădea bani și cărți mereu,

Încât i-a schimbat firea iute...

Era elev la seminar;

Citea enorm, iubind pe Koba,

Eroul unei cărți cu har,

Haiducul ce-și zvârlise roba.

Îl imita, trăind ca el

Și „Koba” chiar se iscălise,

Spunând că-i fire de oțel.

Dar într-o zi se răzgândise

Schimbându-și numele-n STALIN -

„Oțel”, adică, pe rusește,

Convins că sună mai deplin,

Jurând să lupte haiducește...

Cu-n mare gang s-a raliat,

(Există documente clare),

Spunând că-o bancă au prădat,

Ca derbedei de drumul mare!

Ceva-ntr-o zi schimbase tot:

Mătușa lui, o socialistă,

I-aduse într-un coș un lot

Cu cărți de Marx și-o neagră listă.

Când le-a citit, el s-a decis

Agitator ca să devină;

Dar Seminarul l-a proscris

Și-a fost trimis în grea surghină...

De-acum începe-al lui calvar,

Căci trece prin aresturi multe

Și-ajunge revoluționar

Apreciat sus de oculte.

Devine leninist fidel...

Când scapă, Lenin îl ia-n seamă,

Deși nu prea credea în el,

L-avea în vasta lui programă.

La Revoluția care-a fost,

Stalin nu prea se implicase.

Doar Lenin ducea greul rost,

Iar Djugașvili profitase...

Văzând că Ilici e bolnav,

Tot uneltea să-i preia locul.

Lenin, știind al lui nărav,

Voia ca să-i oprească jocul.

Dar n-a putut, fiindc-a murit,

Iar Stalin lider mare-ajunse:

Un șef supra-mputernicit

În țara de nevoi pătrunse.

El a găsit metode noi

Economia s-o ridice:

Prin cincinalele-n convoi

Și prin colhozuri bolșevice.

Norodu-ntreg când s-a opus,

Cu arma le-a calmat mișcarea;

Surghiun în gulag le-a impus,

Forțând și colectivizarea.

Avem dovezi de necruțat

Că au pierit atunci de foame

Țărani ce totul li s-a luat -

Vreo douăzeci de milioane !

Totuși, el țara și-a-ntărit

Cu o industrie-n vigoare.

Statul Sovietic s-a lățit -

Din toată lumea, cel mai mare...

Cu Hitler a semnat un pact

Plin de-nțelegeri ticăloase.

Nemții știau că-i simplu act

Și... Rusia o invadase.

A fost război crunt și cumplit.

Armata Roșie - vitează !

Iar Stalin strateg îndârjit...

Germania capitulează...

Sute de mii de prizonieri,

El porunci să-i lichideze,

Precum pe prietenii de ieri,,

De teamă să nu-l comploteze.

La Kremlin șefii se temeau,

Știind că și-a ucis soția.

Slugarnici, mulți îl adulau

Spre-a nu plăti și ei simbria.

Cu Roosevelt, Churchill s-a-ntâlnit

La Postdam, mai întâi - la Yalta

Și-ntre ei lumea și-a-mpărțit,

Trecând-o dintr-o ciumă-ntr-alta...

Noroc că Domnul s-a-ndurat

Și după-un chef cum rar mai este,

Tot creierul i-a explodat

Și-aici se-ncheie-a lui poveste.

Malenkov îi voia ciubărul,

Dar Hrușciov l-a pus la plimbare,

Spunând de Stalin adevărul:

CÃ-I CRIMINALUL CEL MAI MARE !

PS:

După așa cuvinte, pe „micul dumnezeu”

L-au scos de lângă Lenin, afar' din Mausoleu !

Glen Ellyn, USA - 12/13 ianuarie 2018