Poezie
Nostalgie
(sonet)
1 min lectură·
Mediu
Splendori de culmi montane cu grote largi, virgine
Și pline de mistere, se-nalță zvelt în nori -
Priveliști majestuoase, cu jocuri de culori,
Ne cheamă-n spre lumină - pe mine și pe tine,
Să fim doar noi pe vârfuri pline de rare flori,
Să smulgem din natură secretele-i divine,
Să le-absorbim în inimi până simțim că-s pline,
Și-n ochi apusul tainic să-i umple de fiori...
De-această scenă sfântă de-amurg sfâșietor
Ce-acoperă tot cerul cu valuri lungi ce vin,
De munții României - tablou uluitor,
De-ntreg cuprinsul țării, de-ntregu-i rai divin,
În care ne zidirăm cu-a noastră-nflăcărare,
De el și noi, iubito, mi-e dor cu-adânc suspin...
Glen Ellyn, USA, 17 noiembrie 2017
002.177
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Petru Balan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 111
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Petru Balan. “Nostalgie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-petru-balan/poezie/14116548/nostalgieComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.