Poezie
Black Hole
2 min lectură·
Mediu
BLACK HOLE
Dedicată savanților Albert Einstein (1879-1955)
și Robert Oppenheimer (1904-1967) care au
intuit primii existența Black Holurilor din cosmos.
Prăbușită în ea însăși,
substanța stelară avortată de supernove muribunde,
este capturată ireversibil
și cade spre centru-i cu viteze luminice:
colaps continuu al gravitației regine și perpetue
ce totul absoarbe cu criminală lăcomie,
ca un dragon sălbatic de foc,
ca un aspirator flămând și hămesit al cosmosului
care comprimă înspăimântător și înghite tiranic
oceane întregi de lumină
și care curbează cu bruște contracții nebune
până și urmele infinitului mare și mic,
până și vidul,
născând un sac imens de spațiu-timp
ce curge continuu-n propria-i matcă,
curbată chiar și-aceasta de oarbe stihii intangibile,
de unde nimic nu mai scapă-n afară:
nici sunet, nici unde, nici raze, nici zâmbet, nici lacrimi,
nici vestea ciudată că astrul căzut în el însuși
devine propriul lui prizonier de-ntunecate coșmare.
Mormânt ambulant al materiei crude
în veșnice fierberi hadronice,
stea colapsată
ori chiar două stele-n colaps absolut, cu particule de grea nemișcare,
o stea înghețată, dar mult ucigașă,
rătăcind ca o neagră capcană prin cosmosul negru și viu,
precum un zeu negru al spectrelor negre mereu invizibile,
ca un semn uriaș de-ntrebare cumplită,
pus veșniciei nemuritoare ce tace și tace, absurdă și surdă,
și oarbă, și dură, adesea confuză,
zăcând disperată-ntr-o grea nepăsare și fără răspunsuri - Black Hole fără suflet !
012.476
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Petru Balan
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 226
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 35
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Petru Balan. “Black Hole.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-petru-balan/poezie/14088082/black-holeComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Poezia e frumoasă, îmi place că ai surprins esența găurilor negre, ca fenomen fizic dar și ca semnificație umană. Niște fenomene absolut stranii și spectaculoase, dar care ne marchează zilnic existența fără să știm. Trăim în ignoranță și negare de cele mai multe ori.
"ca un aspirator flămând și hămesit al cosmosului
care comprimă înspăimântător și înghite tiranic
oceane întregi de lumină
și care curbează cu bruște contracții nebune
până și urmele infinitului mare și mic,
până și vidul,
născând un sac imens de spațiu-timp
ce curge continuu-n propria-i matcă,
curbată chiar și-aceasta de oarbe stihii intangibile,"
Imagini reușite, sugestive.
Îți dau o stea pentru poezia Black Hole. :)