Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Mielul

(Din ciclul \"Poezii pentru cei mai buni copii\")

1 min lectură·
Mediu
Venise tata într-o bună zi
Cu-n pui plăpând de oaie la spinare.
Era drăguț, cu mițe alburii,
Și sta cu ochi-ntredeschiși, în soare.
Iar noi copiii-n jurul lui ne-am strâns
Și fiecare l-am drăgălășit...
Mieluțul blând chema cu glasul stins
Și-i sărutam boticul ruginit.
În zile calde, vesel, pe tăpșan,
Ce fericit zburda pe lângă noi!
De școală, cărți ne-ai fi vorbit în van:
Atunci mai preț puneam pe miei și oi.
Dar într-o zi, a fost adus un om
Care ținea-ntr-un ziar ceva lucios...
Rânjea șiret și rău duhnea a rom
Și-acesta-ntinse grabnic mielul jos.
Mieluțul, calm, privea în jur naiv,
Apoi închise ochii, parcă așteptând...
Când l-am văzut, strigarăm spre bețiv,
Dar iarba el, cu-n gest, roși curând.
Și câinele lătra și scheuna legat,
Găinile-alergând cotcodăceau,
Și soarele în nori s-a pituat,
Iar oile vecinilor zbierau.
Cu fața-ascunsă-n palme, am fugit
Spre fundul curții să jelesc prelung.
Plângeam cu capu-ntre genunchi chircit
Și scena jertfei nu puteam s-alung...
Și-am stat așa pân\' la lăsatul serii,
Sub cer roșit de sânge și păcate,
Iar mielul blând, abandonat durerii,
Îl simt și-acum sub pleoape cum se zbate.
003435
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
187
Citire
1 min
Versuri
32
Actualizat

Cum sa citezi

Cristian Petru Balan. “Mielul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-petru-balan/poezie/13958276/mielul

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.