Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Rugăciune pentru țara îndurerată

- rugăciune -

1 min lectură·
Mediu
Iisuse bun, Părinte peste ceruri
Și Împărat pe veci al României,
Asculta-mă: avem o Þară tristă,
Tu n-o lăsa osândei și urgiei!
Cu al Tău sânge, spal-o Tu de sânge
Și resfințește-i țarina bătrână;
E-ncovoiată de nevoi și plânge,
Iar lacrima-i se stinge în țărână...
Năpraznică, a vremilor vâltoare
S-a năpustit să \'năbușe Carpații
Și-o plânge în văzduhuri ciocârlia,
Cum plâng în umbra ei moșnegii, frații.
Din tremurarea lacrimei sub pleoape,
Ajuns-a ca să tremure pământul;
Și cerul plânge și-l inundă-n ape -
Tu, Doamne, ogoiește-i focul, vântul!
Fiorul doinelor dospite în suspine
Și vaierul amarnic din amurguri
Ajuns-au, Doamne, sus, până la Tine,
Urcat de praf de-altare și de burguri.
Fărădelegea vine să strivească
Lumini tâșnind din desprimăvărare,
Dormim pe ghimpi și ne-afumăm cu iască,
Pășind din disperare-n disperare...
Frumoasă Þară, cu cârpită iie,
Cu buzele lipite ca să tacă,
Cât taci, dă-mi gândurile tale mie -
Eu nu le las în mine ca să zacă!
046
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
157
Citire
1 min
Versuri
28
Actualizat

Cum sa citezi

Cristian Petru Balan. “Rugăciune pentru țara îndurerată.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-petru-balan/poezie/13915740/rugaciune-pentru-tara-indurerata

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@alexandru-mogaAM
alexandru moga
am incercat sa inteleg cum poate sa fie isus imparat in romania si n-am reusit pentru ca din cate imi amintesc romania nu a fost niciodata imperiu si nici nu cred ca va deveni unul
apoi spui ca avem o tara trista probabil nu ai mai fost de mult eu zic ca avem o tara vesela nu am vazut nicio urgie nicio osanda nicio doina dospita in suspine nici macar carpita in iie nu e

cristian te complici cam mult eu inteleg ca amintirile au un soi de franchete o nota placuta de ingenuitate dar nici chiar asa
0
@djamal-mahmoudDM
Djamal Mahmoud
probabil ca poemul tau a fost receptat de Isus deja, asa ca te rog sa-i astepti raspunsul.

mult succes in poezie, eu cred ca poezia a evoluat destul de cand esti plecat in manastire.

respectele mele
0
@cristian-petru-balanCB


Pentru Alexandru

Rugăciunea a fost scrisă în România, in ziua de 29 decembrie 1986, pe timpul dictaturii comuniste, când situatia social politică din țară era cumplită. După numita Revoluție, poporul român s-a așteptat la o schimbare radicală a vieții economice, sociale, politice. In ciuda câștigării unor libertăți sociale, politice, cultural-artistice evidente, în primul rând libertatea cuvântului și a unei palide occidentalizări, situația economică a rămas deplorabilă și, în consecință, nu se poate afirma ca frumoasa noastră țară este atât de veselă și lipsită de suspine, precum spui... Din păcate, aceasta este realitatea știută de toti, inclusiv de mine care vin anual acolo. De aceea, invocarea protecției Divinității rămane valabilă și la fel de actuală ca și în trecut. Cât priveste titlul imperial acordat lui Iisus, oricine iși poate da seama că este o invocare poetică, neavând legatură cu formele politice ori administrativ-statale, mai ales că, în religia creștină, conform Noului Testament, Mântuitorul este numit deseori Rege, Împărat, Domn al Domnilor, Dumnezeu
Însuși, întruchipat (proiectat pe Terra) sub forma umană. Tot in N.T. se spune clar că, după distrugerea răului, Iisus va reveni ca Judecător suprem și va împărați peste intreaga planetă timp de 1000 de ani, deci și peste România.
Asadar, invocarea cu care incepe această rugăciune nu este o simplă aberatie lipsită de un fundament teologic. Oricum, dragă Alexandru, îti mulțumesc că ești primul comentator și că nu ai spus nimic cu răutate, ci, probabil, cu intenții nobile și... patriotice.
0
@cristian-petru-balanCB
Pentru a-ți contracara ironia total neavenită despre așteptarea răspunsului ce va veni sau nu de la Iisus, până atunci, în semn de sincer respect pentru religia ta islamică, eu îți zic: "As-Salāmu `Alaykum (السلام عليكم!", dar cu pretenția ca și tu să respecti religia creștină a neamului meu românesc. Cât despre locul în care m-am retras după ce am scris această invocare în versuri sub forma de rugăciune, el nu era nicidecum o Mânăstire, ci posturile de radio "Vocea Americii" și "Europa liberă", în cadrul cărora colaboram și despre care pesupun că ai auzit. Știam bine ce scriam atunci și ce stil trebuia să aleg spre a exprima o invocație religioasă, pentru așa ceva nefiind potrivită versificația modernă, nici poezia de gen rock și nici măcar forma de haiku in care probabil că ai fi preferat să mă exprim. Dar pentru că, acolo in Siria, scrii frumos în limba română, eu îți mulțumesc și, la rândul meu, îți trimit și eu respectele mele, mai ales dacă citești și răspunsul ce i l-am dat mai sus lui Alexandru. Greetings from USA!
0