Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Autodenunț

1 min lectură·
Mediu
Acum când plâng stâncile la Vidra de Sus,
Când a amuțit tropotitul oșenesc,
Când spirite -sub cruci- îl roagă pe Iisus
A nu se pierde Neamul Românesc,
Exilați-mă în Cassiopeea
Unde îngerii mai locuiesc deocamdată,
Și unde-mi voi scrie -solitar- epopeea
Captivă în lacrima nepicurată.
Dați-mi prin sentință domiciliul forțat
Pe tărâmul normalității umane;
Cer deportarea, fiind neadaptat
La confiscarea vieții spirituale.
Acum, cât mai înțeleg limba poporului meu,
Cât buciumul, peste munți, mai vestește asfințit,
Cât încă nu l-ați îmbrăcat în blugi pe Dumnezeu,
Ordonați plutonului: foc! Și voi muri fericit.
002800
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
92
Citire
1 min
Versuri
16
Actualizat

Cum sa citezi

Cristian Neagu. “Autodenunț.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-neagu/poezie/13954099/autodenunt

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.