Poezie
Regrete
1 min lectură·
Mediu
De gânduri, ochii-mi sunt închiși
Și-mi plouă vânăt pe imagini
Cu soli, ce parc-au fost trimiși
S-aducă pace peste patimi.
Nu pot să trag, deși... aș trage
Cortina vieții la-nceput,
Modificând astfel pasaje
Spre-a nu mai pierde ce-am pierdut,
Nu pot să dau, deși... aș da
Regretele contra uitare,
Căci poate toată viața mea
Am fost ursit spre frământare,
Nu pot să am... și de-aș avea
Instanța vieții la-ndemână,
O lege tot m-ar condamna
Să-mi fie-n suflet ea, stăpână...
Îmi plouă vânăt pe imagini
Ce-mi par aievea-n ochi deschiși
Soli, ai gândului de lacrimi,
Și pier pe-obrajii mei prelinși.
036.194
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Neagu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 99
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Neagu. “Regrete.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-neagu/poezie/13904178/regreteComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Îți mulțumesc dragă Adi. Da ai dreptate, din consum vine frumosul,iar la o anume vârstă, anumite repere ale trecutului își cer acest drept...
0
Mahnit e sufletul in mine.
"Nu pot să dau, deși... aș da
Regretele contra uitare,
Căci poate toată viața mea
Am fost ursit spre frământare"
E grea singuratatea scriitorului. E greu cand ai iubire in tine, dar mai nimeni nu te iubeste pentru ceea ce esti.
"Nu pot să dau, deși... aș da
Regretele contra uitare,
Căci poate toată viața mea
Am fost ursit spre frământare"
E grea singuratatea scriitorului. E greu cand ai iubire in tine, dar mai nimeni nu te iubeste pentru ceea ce esti.
0

Adrian.