Poezie
Destin
1 min lectură·
Mediu
A fost să fim același val izbit de stânci,
Întâlnindu-ne privirile doar pentru o clipă
Ca apoi, să datorăm totul acelui impact.
La pieptul meu ai stat să plângi
În situația de naufragiu, fericită
Că suntem doi, unul pentru celălalt.
A fost să fim două răni
Contopite în durere; sângerând
Ne-a închegat vindecarea.
Tot urmărind pescărușii zburând,
Te-am lăsat să dormi
Amenințând, -cu degetul pe buze- marea.
Dar ce vom fi în relativul mâine
La preluarea chipurilor din oglinzi ridate?
Tu, fără mine; eu, singularitate,
Păși-vom sprijiniți în umbre către moarte.
002.272
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Neagu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 91
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Neagu. “Destin.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-neagu/poezie/13904177/destinComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
