Poezie
sculptură în ploaie
1 min lectură·
Mediu
acum, aș fi putut să pun oricum mâna acolo
tu nu mai erai prin preajmă
prin apropiere nici atât
gemeau întâmplările de-atâta substanță pe care n-o percepeam imediat
ci numai uneori când ploile repezi de vară uitau să mai respire
doar adulmecau aerul ăla mirosind a cer și a nuștiuce prospețime nebunească
noi ne-mplântam în ele și le răvășeam picurii
le umpleam graba de sonorizări până când
ele își aminteau că orice trup trebuie să respire
și respirau
și-atunci ploile prindeau trup picurii conturau făptura aceea ciudată
care ne petrecea ca un zeu clipa noastră de întâmplare
acum, aș fi putut să așez peste degetele conturate-n hârtie
sau stâncă
palma ce-o mai simt pipăindu-te atunci când
o ploaie intensă de vară își umple trupul de picuri
și adulmecă aerul după urmele noastre
palme răsfirate în degete
pe-o hârtie
sau stâncă
001.329
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- cristian catalinoiu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 140
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
cristian catalinoiu. “sculptură în ploaie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-catalinoiu/poezie/1803564/sculptura-in-ploaieComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.