Poezie
refugieri
1 min lectură·
Mediu
în seara asta albul se năpustește în jurul nostru
nu mai prididim să-l desfacem
să curățăm de el spațiul
jururile ne sunt năpădite de alb
se afundă în el
și niciodată nu vom mai ști noi de noi
ci doar de albul înstăpânit jur de jur între noi
în seara asta albul mă comprimă în mine
până și urechile îmi zumzăie alb
prin tăcere
vreau să fug dar oasele îmi calcă alături de carne
se împiedică-n alb
risipite
alburile noastre fluide
se pătrund
se solidifică stăruind permanența
și sfârșim integrați unui întuneric de alb
în seara asta albul colcăie abundent
și ne doarme
001.368
0