Poezie
toboganul de seară
1 min lectură·
Mediu
și câte-o seară din asta se destăinuie nouă
lungă între luminile răsărite una după alta
pe înălțimile stâlpilor acolo unde florile râd strălucit
și unde
dumnezeu veghează ca o baliză luminiscentă
ochii noștri aruncați spre înălțimi ca într-un accident derizoriu
și vine câte-o seară din asta să ne cerceteze
prin propria-i destăinuire
câte priviri am însămânțat împrejuru-ne
câte întoarse spre noi
câte și mai câte
miezuri de viață împrăștiate-ntre hainele apretate corect pe trup
și câte-o cetate din asta a timpului pierdut în subsoluri
se zvârcolește în lăuntrurile noastre ca o înserare curgând de pe ziua sfârșită
roacării cântă zbuciume și alte zgomote adiacente
pletele întunecă privirile minții
știi fată ăștia sunt sataniști întorc crucea cu capu-n jos și blasfemiază
sunt negri la haine și la suflet sau
seara asta ne despică sufletul ca o întrebare liniștea
aici vremea miroase a noapte și a stele ascunse de cer
001.339
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- cristian catalinoiu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 148
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
cristian catalinoiu. “toboganul de seară.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-catalinoiu/poezie/13961034/toboganul-de-searaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.