Poezie
Oameni fără aripi
1 min lectură·
Mediu
De mult nu se mai vând
Iluzii la preț de galantar,
căci...
Sunt stârpite credințele
Spre migrații înveșmântate în uitări.
Acum se vând aripi fabricate
Din neputințe, grele și inutile;
Se vând oamenilor cu piele ruginită,
Înfrumusețându-le dorința de a fi nimic,
Capsată în gândurile ce-și doresc tot.
Nostalgice, măinile își transpiră
Teama de a nu pierde ultima șansa
Să-și uite zborul.
Să nu vezi niciodată apusul
Acolo unde colțul viitorului
Contruiește petice.
În unghiul mort al vederii cresc
Păienjenușuri luminate vag
În jocuri de umbre
și....
Abia atunci muribunzii au speranța
Pierderii, căci doar aici
Pot să vadă valsul șoaptelor eterne
Și să înțeleagă...că nimic nu are rost.
Să nu vezi apusul acolo unde
Viitorul construiește petice,
deoarece...
Azi se vând aripi cu termen de garanție
Cusut pe ultima pană a disperării.
001.218
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 133
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Alexandru Groza. “Oameni fără aripi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-alexandru-groza/poezie/13933592/oameni-fara-aripiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.