Poezie
Al XIII-lea cuvânt
1 min lectură·
Mediu
Al XIII-lea cuvânt
Sunt o ceață din părghii stilizate în sunet
Și mă agăț precum clipa în tâmpla sorții,
Dar temerile pașilor măcinați în repetiții
Mă alungă în lumini, sprijinindu-mă
De sacrul regret al vorbelor de aer.
Să stau acum în zvâcnirea șipotului
Unei căderi din mine peste urmele
Ochilor vânați de idei,
Sau să cred că totul e un scrum
De oase vopsite în cuvinte ?
Văd cum cred în căderea treptelor
Peste ceas și sper să aud trupul
Unei șoapte cîndva pornită din tine.
Anii tăi mi-au scurmat sângele
În referenele unui munte tăcut
De prea multă gheață.
Suflul tău s-a stins în ochiul
De apă spart drumurilor,
Dar încă mai simt jocul de cretă
Al degetelor prin trupul mirosind
A orbire de sentiemnte.
Treci din mine, prin ochii tăi
Și pierde-te chip de om
Printre potecile cernite
În piatră.
001.429
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 142
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Alexandru Groza. “Al XIII-lea cuvânt.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-alexandru-groza/poezie/13921665/al-xiii-lea-cuvantComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.