Ana din Manole

1 min lectură·21 aprilie 2002

Mediu

Vino necladito, Tu,

cu aripi, cu ganduri

si cu dor

sa te cladesc

printre oasele si sangele meu.

Neprabusindu-ma, ne vom

zbura spre mine,

spre insumi,

spre nesfarsit.

Lasa-ti doar

albastrul ochilor tai

sa ne fie

dorinta de sete.

023540

Despre aceasta lucrare

Autor: cristi zamfir
Tip: Poezie
Cuvinte: 39
Citire: 1 min
Versuri: 13
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

cristi zamfir. “Ana din Manole.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristi-zamfir/poezie/17691/ana-din-manole

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Anne Marie Oprea✓23 apr. 2002

\"dorinta de sete\"???? pai si setea e o dorinta de apa. e draguta dar sfarsitul este... ciudat. am mai citit de cateva ori si tot nu am inteles ce vroiai sa zici. poate explici si tu, sa ma scoti din ceata. multzam.

Nick Beres✓23 apr. 2002

Ma Cristi, io nu zic ca poezia asta nu-i misto. Dar e cam machista pentru gustul meu. De ce crezi ca un zbor spre tine insuti duce catre \"nesfirsit\"? Ea n-are nici un rol? Eu cred ca daca scriai \"spre noi insine\" mie imi placea mai mult poezia ta.