Mă cufund în cărți
Trântit între pereți
Rememorând o \"vale\"
Singura mea alinare,
O cugetare.
Radiez spre soare,
Visez,
O minunată stare
Cuprind ca-ntr-o visare
O floare.
Uitat în
Și-a măturat a sa voință,
Lăsată pradă oamenilor făr\' de știință
Punând într-o frumoasă oarbă, fragedă lumină
Noua sa mască, lipsită, fină
Iubită doar de-o față, singura față
Și aia
Lacrimi de ploaie și scrisori de dragoste
Amurg vesel și fulgerat voios
Tristețe dulce și suflet pitit în colțul camerei
Telefon nerăbdător și sms-uri uitate
Drum întors și speranță moartă
Un
Iubesc a sa privire,
Al său zâmbet fluierând
Înțepat în a mea iubire,
Și-al părului său blând.
Iubesc a sa agendă
și-al ei miros de el,
Trezit de soarele răsare
și-al trupului său
Și-au contopit a lor priviri uzate de,
Ploaia nebună a serilor revărsate prin,
Albul negru\' al ochiilor lucitori de,
Veșnicul zâmbet împietrit al feței radiate cu,
Miresme putrede din asfaltul
L-am văzut pe strada mea
Cu-al său păr voios vuia,
Vâjâind spre cafenea
Creț, buimac, uimit, râdea.
El mereu mă astepta
Să luam acea perdea, care
Pân\' la ceruri se-nălța
Și pe toată lumea,
Iubesc în disperare
Dispus spre alinare
Trântesc în gând
o floare,
Dăruită-n în vânt
agale, o teroare.
Urăsc cu tunete
Trăiesc cu frică
Tânjesc pe-o sticlă
Cuprins în buze
umede
O, tu,
CC