Poezie
Te știu de când mă știu pe mine
1 min lectură·
Mediu
Te știu de când mă știu pe mine
Ai o formă și un aspect clar,
fix ca un înger
Îți știu ovalul de argint și ploaia de pe umeri
Și nuanța de pământ, fiorul de vioară
Însă nu le-am văzut, să nu te superi
Când am să te confund a mia oară
cu cineva, oricine, altcineva
Când am să trec prin tine
Când ai să rămâi singură
Când am să te uit,
când mă voi uita
Când ai să-mi scoți ochiul
și-ai să-l întorci spre tine
Când mă voi gasi
sau nu
și n-o să știu ce să fac cu mine
Când ploaia mă va-nvălui
Când soarele nu se va mai vedea dimineața,
de nori
Și va fi noapte mereu
Și nici noapte nu va mai fi
Toate neoanele n-o lasă să mai fie
Încă nu te-am văzut, deci să nu suferi
Când te voi confunda cu încă o mie
Căci ai o formă clară, tu stafie
Fix ca un înger din hartie
Decupat de o mână de copil
Atârnat de ușa din cămin
Deci vino de mă caută-n regie
Te știu de când nu mă știam pe mine
011.178
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Crețu Dan Andrei
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 189
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 31
- Actualizat
Cum sa citezi
Crețu Dan Andrei. “Te știu de când mă știu pe mine.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cretu-dan-andrei/poezie/14167133/te-stiu-de-cand-ma-stiu-pe-mineComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Mare surpriză. Publicarea ei însă mai întârzie, până îi pui și diacriticele. Chiar e păcat!
0
