Poezie
halouri
1 min lectură·
Mediu
poate că singurătatea
nici nu există
de asta și sar uneori linia
lăsând gândurile să zboare
nor de fluturi fluorescenți
traiectorii haihui
arcuite
ca semnele de întrebare
dansând jocul ielelor
sub razele celte ale lunii
şi totuşi
plecările pun alte hotare
universului intrinsec
culminând ironic cu datul otravii
şi ninge cu cenuşa cuvintelor
în sfera de gheaţă şi lut
eu şi umbra ta
într-o veşnicie cu iz de mucegai
alegem cioburi din amintiri
pentru muzeul unde vom fi
deopotrivă
custode şi vizitator
libertatea e doar o iluzie
sau iluzia
unica libertate
001575
0