Poezie
Câteodată, eu...
1 min lectură·
Mediu
Câteodată, eu...
Câteodată uit cine sunt...
Preț de câteva clipe mă cred lumea toată
Și atunci îmi crește iarbă pe gânduri
Iar lupii mă cutreieră căutându-și pereche
Degetele-mi sunt crengi
Și îmi curge verde prin vene
Părul mi-e ploaie de vară
Apoi,
Ochii se-ntorc lăcrimând
Curcubeu de adevăruri și acceptări
Iar destulul prinde culoarea zapezii...
Câteodată sunt real,
Câteodată sunt viu!
Mai bine ai rămâne mort!
-gândi trist, Cel aflat între noapte și zi...
Timisoara
09.06.2011
001.547
0