Portret închis

Trei versuri pe o coală de două. Două versuri cap-coadă: „ După-amiezi în parc răsărit din senin În oază de cătun.” Al treilea vers, deranjant precum un clovn în parcul cu răsărituri apuse. Două siluete asortate-n necontrast și-o umbrelă de prisos, gen baston, resemnată. Prea multă incultură în inspirația neinspirată din ea. Măcar se aruncă la coșul gunoiului. Are și el ceva al lui. Soare semi-deranjant și-o descoperire nepotrivită a contemplației mele și-a gesturilor firave în ochi de sticlă iubitori de strasuri. Ãsta da vers cuprinzător!