Poezie
Azi
1 min lectură·
Mediu
Din vălmășeala unei poeme fără rimă,
Pornești, te-nalți și singur te poticnești și cazi.
Pământul însuși parcă teribil se comprimă
Sub greutatea cruntă a vremurilor de-azi.
Ai vrea să n-ai în juru-ți atâtea mii de ziduri,
Să fii doar tu cu tine și-n pacea ta să scrii,
Dar lumea-ntreagă-i parc-o cutie de chibrituri:
Singur cu tine însuți nicicând nu poți să fii…
Chiar de găsești în umbră un colț uitat de lume,
Te caută cu grijă, te află și anume
S-ascund, priviri orbite,-n cotloane-ntunecate,
Se chinuie să vadă, deși nu pot răzbate.
002.095
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Costel Sucitu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 92
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 12
- Actualizat
Cum sa citezi
Costel Sucitu. “Azi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/costel-sucitu/poezie/1757831/aziComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.