Poezie
Somnambulism genetic
1 min lectură·
Mediu
Am incercat sa spargem
vechi tipare
traind cu sete, paralel cu viata,
ne-am imbatat cu vise
lucitoare...
dar ne-am baut si zilele
din ani...
si ne-am trezit nocturni,
in dimineata
pierduta mai demult
printre castani...
Blestem avem:
sa ne traim aproape
din noapte-n noapte
pana la final...
sa pierdem, tot alaturi, fiecare
clipa de lava din iubirea-n care
puteam avea acelasi
ideal...
sa navigam pe rand
in cate-o barca
si sa speram ca marea,
spuma sa,
ne-or arunca, din graba,
intr-o arca
si cate doi, pasivi,
ne vom salva...
sa asteptam din cand in cand
ca, poate, Luna
ne va cuprinde in iubiri de-o zi
si-atunci cand aurii ne vom trezi,
sa mai traim un pic
mai tristi ca huma
ratacitori de-am fi,
captand Lumina, sa fim din nou
mai diluati ca vina
de-a fi
Eroi pierduti
in zori de zi!
033.593
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Costea Diana-Luiza
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 141
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 39
- Actualizat
Cum sa citezi
Costea Diana-Luiza. “Somnambulism genetic.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/costea-diana-luiza/poezie/175536/somnambulism-geneticComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CD
Iti multumesc de trecere si opinii; se pare ca nu-i prea grozav daca mi l-au trecut la atelier, am sa modific ceva la forma, cred ca aici e baiul:) Faptul ca ti-a placut ma bucura mult:) Te mai astept. O zi frumoasa.
0
SATextul e simplu si ataca subiectul cu curaj, de la titlu pana la final m-am lasat furat de ingineria ta genetica...
Salut cu respect ,, Somnambulismul genetic",care imi aminteste de Marin Preda.!
Salut cu respect ,, Somnambulismul genetic",care imi aminteste de Marin Preda.!
0
p.s. \"și câte doi, pasivi,ne vom salva...\"