Jurnale

M-ai zidit in cinci vorbe Și nu-s Ana, să încerci.. Dar scrutez linii curbe Ce-mi arată că pleci. Roua-mi stinsă-n privire Spală lest de cuvinte, N-am știut c-a ta fire Profanată-i și

Serioasă și plăpîndă, incercată dur de viață.. nici frumoasă nici urîtă, dar cu sufletul pe față, mă privește tandru mama.. mama care ți-a dat viață. Nici prea veselă, nici tristă, liniștit mă

Sufletul meu e plecat cu sorcova. Bîntuie străzile și casele ninse, Bate la ușile închise Cîntîndu-și colindele triste.. Dar nimeni nu are nimic de dat. Nici măcar un zîmbet pus la uscat. Mă