Poezie
frânturi
1 min lectură·
Mediu
Apus de soare,
vis pe jumătate roșu,
prezența ta în trupul fără uși, fără ferestre...
Amintiri,
frânturi între cer și pământ,
mă întreb cum poate locui moartea în noi,
cum ne găzduim vânătorul...
Prezentul e o bătaie de joc,
se transformă în trecut sau intră în alt maraton,
uneori ma întreb dacă trăiesc,
poate sunt o poveste sau poate sunt un vis al altcuiva.
002.496
0
