Fericit...

Vreau sa spun un lucru pe care il sustin demult aici si mi se pare important. Poezia trebuie sa aiba muzicalitate, un ritm al ei interior pe care cititorul sa-l gaseasca si de care sa se lase purtat.
Textul tau nu are acest cant pe care eu il caut in poezie, e bolovanos si dificil de parcurs. Pe undeva imi pare ca exista o idee care sa merite o poezie, dar n-o pot savura de cuvinte.

Ei! M-a umplut de tristete! Nu, nu incurajez eu gandul la moarte! Desi...m-ai emotionat frumos, cu poezia asta a ta, de-mi vine si mie sa mor... :(

Draga Miu Cristiana, iti respect parerea si ma bucur ca ti-ai exprimat-o. Pt mine poemul asta are ritm interior deci, in opinia mea, tu ai o problema de intelegere. Ti-am citit cateva poezii si am priceput si de ce. Bolovanii sunt in curtea ta. Si, surpriza, sub ei nu se ascunde nici macar o idee! Nu ma lua de ranchiunos, asa m-ai determinat sa te citesc. E un avantaj, nu? Parerile fiecaruia ar trebui sa fie un avantaj pentru noi, poate in special cele negative. Salutari lui Sorescu!