Poezie
Amăgire
1 min lectură·
Mediu
Ah, câtă dragoste încape
În fiecare zi mereu,
Atâta grea singurătate
Apasă zilnic pieptul meu.
În fiecare clipă, în lume
Mii de iubiri se nasc sau mor.
Iar eu, de atâția ani mă mistui
De dorul zeului Amor.
Căsătorii nenumărate
În prejma mea s-au încheiat
De când, tot singur și stingher
Aștept iubirea neîncetat.
Și-n vremea asta, câți amanți
Nu-și potolesc în lume focul.
Doar eu, netrebnic și posac
Aștept să-mi sară-n drum norocul.
Străin de patima iubirii,
Lipsit de-al căsniciei dar,
Înșir într-una la cuvinte
Sperând zadarnic să am har.
Și m-amăgesc cu apă chioară
Pe când în juru-mi curge vin.
Trec anii și cu ei iubirea
Iar eu... de poezii mă țin.
034.194
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cosmin Soameș
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 114
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Cosmin Soameș. “Amăgire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cosmin-soames/poezie/103840/amagireComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
CS
Îmi pare rău că te-am dezamăgit. Ai sesizat bine, pe site există două persoane cu numele meu: Cosmin (naiv-copilăros) și Soameș (grav-prăpăstios). Probabil acum îți displac amândoi. Sper să găsești altădată ceva care să fie pe gustul tău.
0
TNMi se pare a fi un joc (incerc sa sesizez nuanta ludica) de-a poezia, de-a epigonismul eminescian(daca s-o potrivi termenul epigonism).
Cred ca e un exercitiu din laboratorul de poietica al lui Cosmin.
Daca o fi Cosmin cel stiut de mine...
Cred ca e un exercitiu din laboratorul de poietica al lui Cosmin.
Daca o fi Cosmin cel stiut de mine...
0
E doar o versificare facila, fara pic de miza sau fior. Am cautat umorul. El e atat de subtire, de superficial, ca nici nu merita amintit. Plec (dez)amagita.