Cosmin Dragomir

punctele de vedere ale personalitătilor vor intra si aici dar, dupa 6 iunie, din motive redactionale.
Ancheta a pornit de la o idee mai veche a mea resuscitata de un condres - \"Faurit in Romania\" fata de brandingul de tara. pentru edificari poti cerceta lista mea de texte postate aici care au in titlu romanian dream, sau sa intri pe brandingromania.ro unde ai sa gasesti citeva articole la subiect. multumesc

de primavara, ca fracturismul lui Bodabil lasa de dorit mult. oricum titlul fiind asezonat unei stari atrage, vai ce campanie de PR face andu. din pacate ca literatura e down. in schimb ce sa zic, ne-ai transmis nouă minutele unui sfîrșit de zi. acu, te lauzi de față cu toată lumea că citești mult pe site. din cîte știu nici ca editor nu șomezi. acesta a fost cel mai aiuristic com pe care l-am postat. sic!.

promovează delta. și majoritatea printurior despre deltă sunt cu pelicani. sincer și eu, ca occidental, aș avea rețineri în a vizita-o. pesti se pot îmbolnăvi e gripă doar dacă sunt păați d epăsări, nu? că eu mă duc să papăisc mult, mult,pește:d

vezi că pînă la urma urmei dar totuși este pleonsam.

în deltă anul ăsta, cu siguranță, dar occidentalul o să fugă ca ploia de sahara

Miriam și Ioana, mă gîndeam poate faceși un fan club Cosmin. rîd. vă dați seama am cum mă simt avîndu-vă drept cititori fideli.
miriam zici animal bolnav, hăituit...cred că ai dreptate. șanse de vindecare sunt, chiar multe, însă medicamentația trebuie făcută la timp.
ioana: ai văzut la o emisiune la Stelian Tănase? și nu-i așa că a vorbit numai el? că are meteahna asta să invite invitați:D ca să-l audă pe el vorbind:D

un fapt vizibil însă d ela o poștă se referă la generații. crescut la sînul douămiiștilor - acum aflați la vremuri muribunde - florin propune un text în completarea lor, o altă imagistică, dar care nu se afirmă ca o ruptură. pentru că florin, robert, andra, eugen, livia, olga vin cu un suflu nou, perinent dar nu întorcînd pe dos tendința de dinainte. imagismul rămîne în proximitatea precedenților, descriptivismul se pierde la interferențele cu simțul. Carnea pleznește, deci intrinsecul primează.
o poezie trash, care nu se împiedică de stereotipii șocante, ci le cizelează, le netezește. Puțin mai puțină realitate macabră, ceva mai mult simț. dezorientat eul iese afară cu oasele rupte. încă este bulversat, încă nuștie ce e cu el. supus unor transformări bruște, extreme - dar fără a fi un personaj romantic- el devine variabil, și speră la fericire. pînă la urmă sedizolvă. cine știe poate a atins-o!
deși nu sunt de acord cu unprocedeu folosit de două ori, nu pot spune că nu se asezonează atmosferei: bolduirea (sic!) unei idei prin repetarea unei părți d epropoziție. în primul caz atributul adjectival puțin, și în al doilea verbul predicativ la viitor va străluci. acesta din urmă, repetat, pune umărul la conturarea idei de speranță. cam atît. nu va urma:D
nu știu cît de lăbărțat este poemul, cît de diluat. dacă ar fi tăiem cîte ceva din s-ar putea să rămînem fără obiectul muncii

ce s-a întîmplat cu pt sau ptr, prescuratarea lui pentru care etse atît de lung încît trebuia să fie arhivat. apropos de ce abreviere este atît de lung și a trebuit și el să fie abreviat?
Căldură mare nene nanule, văz monstruos. cemai, poem așa și așa, mă emoționează prescurtările ca mijloc neconvențional al textului poetic. oricum sunt mai reușite decît stuff-uri de genul \"tz\"-urilor. Joacă-te domnule, că așa se întîmplă, ne jucăm cînd sunt copii, după devenim serioși și uităm cît de mult de plăcea pe vremuri.

nu la asta mă refeream. mai bine ieșeau părțile cu pricina, le treceai cu vederea și lăsai în locul liber d ecare pomeneam ar fi intrat versul succesor:D

văd că, dacă nu am mai dat pe ici vreo două zile, chiar am fost ocupat, v-ați făcut de cap în subsolul textzului meu. adică, cum mă oameni buni să facem atîtea chestii interesante în subsolul unei blasfemii. cred că v-a atras titlul - chestie de marketing, pr, și orice alt domeniu la modă.
În primul rînd țin să vă spun că: nu numai Radu Pavel Gheo mă lămurie, însă el mi-a reamintit acum, recent, de cînd am avansat de la terche+berchea la jurnalis și-mi sare lumea cu șișul la jugulară. COrect, nancy cu chestia cu român. ar fi fost logic să-mi fi dat seama, doar, pînă, la urma urmei provine dintr-un Nume Propiu, pe care nu ar fi trebuit să-l stîlcesc, și mai e ceva care m-a îndemnat la chestia asta, din cîte știu eu suntem o limbă fonetică, ms Liviu de amintire, așa că...înțelegeți la ce bat. În altă ordine d eidei, o serie de intelectuali actuali scriu așa, o serie de publicații folosesc această scriere sovietică scrie Mihai și este erudit contrazis: dilemea veche și academia cațavencu, doar două dintre ele pe care le urmăresc cu un real interes.
ALte oi. MIhai, primul tău comentariu te descalifică. în primul rînd îi zici ăsta lui Radu pavel Gheo înainte să știi cine este, ce a făcut, nu-i decît o infantilitate, ce să îți zic despre el...poate afli din interviul pe care o să-l postez în curînd, ce să-ți mai spun? trag concluzii: nu ai auzit de Radu Pavel Gheo deci: nu te duci prin librării, are trei cărți scoase la Polirom, reeditate, și care sunt așezate la vedere, nu citești reviste literare: Suplimentul de cultură îi găzduiește o rubrică, timpul iarăși, mai publică prin dilema veche, se scrie despre el prin mai toate. Chestia cu scrisul unui articol fără greșeli de ortografie mă privește pînă la urmă, nu am corector și nu îmi pot corecta singur chestiile, dar în afara românului amintit de nancy nu văd alte greșeli. a am itat un c mîncat la porcului. vvezi că și pe aici prin comentariu s-ar putea să am ceva greșeli. întind capul la ghilotină sau preferi să mă frigi pe rug?
În rest vă mulțumesc tuturor. nu am cum să vă răspund la toți. un maimuțăresc salut pentru toți.

cînd o să mă întorc. din păcate, nu am avut destul timp decît să citesc comentariile. vă iubesc, vă citesc...:D

am revenit la veche ortografie. avem două semne grafice pentru același fonem! de ce am scrie a vârî așa și nu a vîrî. e o chestie care mi-a lămurit-o Radu PAvel Gheo în volumul său Dexul și sexul

as lăsa in acele locuri spații. sincer. pentru că tipul de mesaj pe care vrei să-l transmiți prin acea metaforă poate îmbrăca o altă haină. acele metafore sunt forțate. aș căuta ori relaxare ori elaborare. sunt prea pretențioase pentru a fi literare

dar el dă unicitatea, numele meu încercînd să fie unic sau recognoscibil. din acest motiv au apărut prenumele.
nu chestia cu epitetele mă deranjează, dar metafora folosită e manieristă, defunctă, patetică. sunt mărunțisuri de neinițiat, chestii facile pe care parcă le așezi acolo în lipsă de altceva.

de metaforlele astea \"epitecisioase\" : \"pierzania câștigului & cercelul timpului\", strigă tot.

mișto textul, noroc cu Crina că-mi dă link că altfel mă stergeam la bot de așa deliciozitate de text. OS Ã revin:D

desi pe undeva e si un atac la persoana care nu ar trebui subliniat. insa sunt, ca si la Andu, doua texte bune inspirate d eunul prost:D

cărți... că întotdeuna e bine să crești valoric cu fiecare carte

întreb și eu(criticul dim mine pe poetul din tine) este o artă poetică? atunci totul est estabilit, scris la persoana întîi, făcînd referire la tine, nu biografism în sensul personismului american, sau al personalismului optzecist - am mai scris azi de chestia asta, daracolo chiar asta era - ci un biografism subînțeles din ciclul celor amintite mai jos. chestii care țin de tine, de rugăciunile tale, de dorințele tale. grupul marmotelor învelitoare de cioclolată salută această poezie

la mai bune...cosmin