cosmin internautul

Acum cand scriu acest text un pixel nenorocit iese din promter si imi plezneste una bucata pumn mare si cantarind cat sapte potcoave din manusa de box a lui Tom. Ma idiotule imi zice, tu la net te dedai, imecilul nabii. Si iar imi fute una. Are ceva dexteritate pixelul ala, o fi trait in ghetoul unitatii centrale ca alfel pula smenar ca el sa junga, nici gand. In fine. Cu ochiul inca impaiejenit de pumnul recent imi continui misiunea, si mi-s mai rau ca RAMBO in toate seriile. Citesc, scriu, piatonez la tastaura vorba lui gabriel funica, si toata cultura mea isi pierde conotatiile. Interviurile devin discutii messengaristice, corespondenta mailuri, oamenii poze, textele pagini, cartile blogguri. Maine ma duc la medic. Optician. Devin si mai intelectual cu doua bucati dioptrii marite. Acest text nu are nicio noima, nicio cheie ascunsa, nicio treaba cu ceva. Acest text este scris sa ma cititi si sa nu ma uitati. Va pup pe toti