femei moarte

[...]Apasă neîndemnatic butonul și ascultă mișcarea angrenajului metalic trezit inoportun din lenevie, urcă în lift, mîinile tremurînde se îndărătniceau să culiseze corect ușile, reuși, apăsă alt buton și se lăsa pe spate pe tabla murdară. Liftul se opri docil, lubrefiat, gura i se umplu cu suc gastric. Acasă era gol. Și pisica moartă. Luă o bere din frigider și leșul de picioarele din spate, îl băgă într-un sac menajer și îl aruncă la ghenă. Apoi se întinse pe canapea. Afară era toamnă însă nu îl interesa. I se făcu dor de un cur moale, ușor ridat de un început de celulită, un cur tînăr dar dus pe la bărbați. Luă un gît de bere și se uită la cutie. Un orificiu catifelat ascuns de blugii cu talie joasă ridicați instinctiv pe stradă din două în două minute de fete care se vor sexi dar nu pînă la capăt. Pînă la urmă nici lui nu-i plăceau toate acele resturi de chiloți expuși pe trotuaruri și pe scaunele din baruri, indiferent de formă sau culoare, chiar dacă negrul subțire al lenjeriilor de satin îngropat confortabil între fese îi scula pula pe jumătate, cealaltă parte nu se asmuțea decît la contactul cu buzele lor sau, în timpul preludiilor excesiv de lungi accidental întîmplate. Mai bău bere și începu să butoneze telefonul. Un șir indian de nume ce nu îi spuneau mare lucru, deși dacă îl chestionai răbdător, dacă îi dădeai și bere, și cumva îl prindeai și într-o pasă bună avea cîte o poveste interesantă pentru despre fiecare femeie din agendă. Și asta nu pentru că este jurnalist ci pentru că are o memorie mult prea încăpătoare. Se pare că de la ziua nașterii, de la zodie, îi spusese tot o femeie cîndva. Luă decizia. Apăsă butonul verde și își termină berea dintr-un gît. Era parcă cu puțin mai înaltă decît el, chiar și în absența tocurilor. Cînd o văzu prima și singura dată era încălțată cu adidași și părea obosită. Viciată. Cumsecade. Sinucigașă. Și-a luat o bere, dar a comandat prea apăsat. Voia să pară tipul aventurieră. Degetele fine, manichiura impecabilă, încălțămintea nouă, cumpărată probabil cu cîteva luni înainte special pentru o astfel de ocazie, însă nefolosită pînă atunci, gropițele irezistibile ce-i îndulceau fața, gestica, dezinvoltura mimată prost. Nimic nu se asezona cu femeia în pielea căreia încerca să se înghesuie. A lăsat-o nefutută în stația de taxiuri. Nu mai știu ce motiv invocase. S-a dus acasă și a făcut laba. Nu răspunde. Privi tavanul îngîndurat, teatral, pozînd pentru vreo revistă culturală clișeistică. Lipseau cărțile încartiruite în rafturi din lemn masiv pe fundal. Și ochelarii. Bufonul căută un alt număr și o altă bere. Apelă și bău. Cu telefonul la ureche se îndreptă spre baie. Þîrr, țîrr pișatul și mobilul. Blondă. Îl refuzase ea. Curiozitatea fetei se transformă mult prea repede într-o discuție rece, zîmbetele ei cădeau prost în paharul cu gin tonic. Din păcate o bucățică bună rău pierdută. Acasă tot labă. Ttrage apa și închide telefonul. Frigiderului îi lipsea berea. Afară tot toamnă. [...]