Cosmin Dodoc

1.Sunt vested, Doamna
2.S-o crezi tu!
3.27

Draga prietene,
stiu ca scrisoarea pe care eu am citit-o nu-mi era adresata dar daca mi-a cazut in mana si sub ochii nu m-am putut opri sa n-o citesc si daca nu te supara o sa-ti raspund asa cum stiu eu sa-ti raspund, in limitele nici-unui canon sau sub canoanele nici-unei limite.

Eu scriu poezie pentru ca altfel nu pot respira ce murmura inlauntrul meu
sariturile peste noapte le fac destul de greu
piciorul imi schioapata scarile reusesc sa nu le urc si ma impiedic de versul 9 al aceleasi poezii
pe care inca n-am reusit sa o scriu stiu doar ca suna asa
“nevinovatele minti vor injunghia saruturi din versuri”
cineva imi spunea ca poeziile mele sunt slabe si eu n-am raspuns
poeziile mele nu pot fi slabe sau grase pentru ca eu le umflu intotdeauna cu simturi
cu cele de seara, cu cele de dimineata si cel mai des cu cele pe care le simt
poeziei mele ii place sa loveasca uraste sa gadile nu se estompeaza ca pe o panza a vreunui epigon
de multe ori discut cu ea
o intreb daca vrea asa si pe dincolo
daca e bine ma pupa pe frunte
atente
gandurile adiacente
de cele mai multe ori fuge de mine si se aseaza pe pagina mai stiu eu cui
nu ma doare sunt fericit ca ajunge pe pagini bune
cam atat a trecut astazi prin mine restul cred ca a fugit la tine

Cu drag,
Cosmin

Ghiocel, merci. Doar am intrebat..stiu ca tu nu insinuezi nimic niciodata.:))

Cosmin

Laurentiu, cum l-am luat?!?!?!

si ce? si ce Bai?
scuip cuiele pe care mi le bati in talpa
cu flegma de smoala
din par iti arunc sudalimile peste riduri
inexplicabil am uitat sa injur

pacat
un iris nu poate face poezie
infoliaza-te la loc

niciodata
sau nici-o data
n-am reusit sa raman fara aripi
astazi am zburat deasupra unui vulcan
nici nu mai stiu cum ii spune
edna parca
si fulgii s-au ghemuit inspre piept
trebuia sa mor

Citind proza ta am avut o senzatie de preaplin.

Cosmin

Gresit. Ceea ce am scris eu era exact pentru a-ti demonstra ce inseamna ceva non-poetic. Asa ca demonstratia ta este perfect valabila, dar impotriva ta. Poezi a nu are canoane, asta-i foarte clar pentru toata lumea. Eu doar ti-am transmis ca ceea ce ai scria tu mai sus este ceva care pentru mine nu inseamna poezie. Postmodernismul este curentul care a urmat modernismului.:) Nici el nu are canoane. Eu nu sunt un poet postmodernist, poate sunt mai aproape de suprarealism, poate nici macar nu sunt poet dar nu asta este important.
In opinia mea www.poezie.ro este un atelier in care fiecare scrie (in cadrul unor limite) ce vrea si cum vrea, insa in momentul in care si-a expus creatiile in public el trebuie sa fie pregatit pentru a primi orice fel de feed-back: critici, laude, suturi in cur sau pareri constructive. Poate ca la o alta poezie de-a ta voi spune :Uaaauuu!!! Poate.
imi mentin in continuare parerea. Putina poezie aici!

Cosmin

Mie mi se pare ca oamenii au minte namolaosa, nu din chirpici, ci doar namoloasa, dar dintr-un namol din ala din care nu ies chirpici. Cineva ma intreba destul de des de ce oamenii s-au nascut fara aripi. Alt-cineva raspundea destul de des fara raspuns. Ii placea sa raspunda dar fara raspuns. Raspunsul era de fapt un neraspuns. Prima oara cand am reusit sa zbor a fost undeva in prima zi de nastere cand mama m-am pupat pe crestet. Acum mi-am dat seama ca cineva si alt-cineva eram de fapt eu, eu care stia sa zboare si eu care uitase sa zboare. Ciudat, nu ti se pare?

oamenii adora sa se inchida in baie, sa aiba constiinta sigurantei de sine si a zilei de maine, anumiti oameni adora sa calareasca pe plaja aripi de zmei sau cel putin sa creada sau sa li se para ca ei calaresc, alti oameni adora sa distribuie sentimente deshidratate pe crestele unor cocosi ce-si pierd glasul exact dimineata, alti oameni adora sa fumeze foarte mult....
eu sunt un om care nu stie sa navigheze insa fundul marii mi-a ramas intotdeauna necunoscut. tu ce fel de om esti?
constitutional sau neconstitutional?

Cosmin

Adica noi nu mai putem visa? ia uite ca eu pot, pot chiar sa zbor, sa dau din maini si din picioare, sa inot fara macar sa respir.

Ai putea dezvolta ideea, merita.

Cosmin

Nimic poetic pe aici. Cuvinte pretentioase sa fie dar poezia unde este? Se ascunde undeva pe aici? Am eu ochelari de cal? Cred ca ce ai scris aici se putea scrie undeva la categoria ganduri, intr-o singura fraza.

poezie

temator
am pacalit ultimul lesin bahic
ma dor sfracurile de la intepaturile flacarilor iadului
nimanui nu-i pasa


huuh? ce zici?

Cosmin

Doar a treia strofa a trezit ceva in mine. In rest cuvinte insirate...sau cel putin asa mi se pare.

Cosmin

Mie imi place mai mult comentariul decat textul. Nu inteleg nimic si nici nu ma inspira. De ce n-ai folosit in locul acelui albastru negru de exemplu?
Abstract, necunoscut pentru mine deci nu vorbesc. Spun doar ca nu-mi place!

Cosmin

Anton, eu nu exagerez si cred ca tu stii foarte bine lucrul asta. Sincer, poezia de mai sus este un text bun in contextul unei oarecare penurii de texte bune de pe site din ultima vreme. Pentru tine insa este unul nu suficient. Tu poti mai mult. Stiu ca-ti place sa coci poemele, sa le cizelezi, sa le dai drumul numai cand tu esti multumit de ele. Poate ca acum te-ai grabit sau poate ca sursa de inspiratie te-a parasit putin. Sper sa nu te superi. Eu te astept cu un text pe masura greutatii tale.

Cu prietenie,
Cosmin

Io nu, Michel, chiar daca mintea mea destrabalata nu poate sta cuminte.

Sirena,cu toate astea trebuie sa mai trecem cu vederea distorsiunile fata de ultimul tiv facut pe intuneric.
Ciudat.

uneori ne spargeam in margele de oase
saream tontoroiul pe degetele de la picioare
a unui zeu ce-si spunea Isus, alteori traversam cu mainile goale arcele indoite de la un vas gasit pe fundul unei mari, n-are importnata care, cimiliturile le transformam in egrete pe care buricele degetelor noastre dansau step in ritmul muzicii lui kafka
apoi, ne mai puneam pofta-n cui
si conversam doar cu dungile pe care le trasasem
in noapte cand aveam chef de x si o
eu un x
tu un o
eu un x
tu un o
si tot asa pana cand
ceva de pe aripa fecunda a ploii
ne-a sters creioanele de pe fata pamantului

pacat

radu, care-i problema pana la urma?
n-am voie sa spun ce-mi place?
si care este asemanarea dintre mine ei emilio? cumva la sex?
ma faci sa rad, merci.

Cosmin

cred ca ai citit prea mult Matei Ghigiu in ultimul timp. influenta suta la suta. mai ramanea sa vedem \"nocta\", \"oanamia\" si un ahha prelung si ma bucuram ca s-a intors matei printre noi.
e bine sa te lasi influentat, e bine sa cauti insa daca asemanarea devine mult prea evidenta atunci nu mai e bine.......
parerea mea

Cosmin

de ce plangem?
noi nu suntem tristi

cearcanele ascunse ale clovnilor
nasul rosu pictat in picatele
bucuria ascunsa a unui copil la prima inghetata
ultima julitura
ultima spargere in livada de mere

de ce plangem?
noi nu suntem tristi

ne desenam frustarile cu aburi pe geam
continuam sa constrangem decadentele pasoptistilor
ne roadem degeaba animozitatile
cu gandul la un pahar de vin
cu toate astea

de ce plangem?
noi nu suntem tristi

un glas impresoara cuvantul
iubire

de ce iubim?
noi am uitat sa plangem

Salut si felicit initiativa!!!
Personal sunt putin reticent in privinta noului stil( cred ca se poate numi deja) si cred ca ar putea deveni un curent in adevaratul sens al curentului. Sunt novice si nu cunosc prea multe. A fost binevenita citirea eseului tau.


Cred ca ai vrut sa introduci si o poza in text insa mie nu mi s-a incaracat sau ai uitat tu.