Poezie
Sărutul
(sept 2010)
1 min lectură·
Mediu
Când mii de ani într-o secundă
se scurg, se cern spre infinit,
urmând în noaptea cea fecundă
pe drumul unui șușotit
ce e compus ca sa dispară.
Crezi că era prea fericit?
Când cerul stă fără lumină
iar luna-i mică-n depărtare,
țesând cu-a ei dulce orbită
nenumărate calendare
de mii de ani. Multiple nații.
De ce mă strângi așa de tare?
Când omenirea amorțită,
uitându-și propria damnare
ce de mii de ani persistă
prin păcate și uitare,
sătulă de răutate, doarme.
Asta e o sărutare?
023.631
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cosma Felix
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 85
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Cosma Felix. “Sărutul .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cosma-felix/poezie/13989617/sarutulComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Poezia este frumoasa...Ce nu inteleg este ce treaba are trecerea timpului,pacatele oamenilor,uitarea cu titlul-sarutul?
0
Poezia reda un moment intim dintre un baiat si o fata, planul sarutului dintre cei doi fiind intercalat cu planul cosmic. Elementele luate din natura care-i inconjoara (noaptea, linistea, luna) sunt hiperbolizate si iau amplitutdini istorice, astfel incat sa confere clipei trecatoare un anumit grad de imortalitate. Cat despre ultima strofa... oamenii sunt condamnati sa repete mereu aceleasi greseli si sa comita celeasi pacate. Aici apare o ciclicitate a istoriei iar cei doi tineri se contopesc implicit cu toti marii indragostiti care au fost si care vor veni. Astfel gestul lor devine reprezentativ pentru toata rasa omeneasca.
Sper ca am reusit sa explic cat de cat, merci de comment
Sper ca am reusit sa explic cat de cat, merci de comment
0
