E așs de târziu
Și așa de aproape:
Noaptea din suflet.
O fiară urlă în tăcerea sufletului.
Se așterne zăpadă și tăcere.
Urme de sânge se observă:
Cineva a devorat soarele.
Ninge pentru
O lacrimă cade
Pe un obraz de copil,
Înfigând în sufletul lui
Un cuțit otrăvit.
Un om merge
Întâlnind în viață
Un monstru de gheață
Ce-n sufletul lui înfige
Gheare de ceață,
De venin si
Culoarea interzisă e pe buzele celor ce se sărută,
E în sângele celor ce mor.
E culoarea patimii ce se pierde în caldele apusuri.
De ce e interzisă?
Pentru că e culoarea din ochii morții și din
Razele lunii răzbat
Prin codru străbat.
Se face târziu
Se face pustiu.
Pe jos e noroi
De la atâtea ploi.
E noapte în suflete
De doruri bătute.
E tăcere în noi
În pădure, în
Viața este un nasture cu patru găuri.
Prin două intri în viață:
Prin naștere și prin iubire;
Prin două ieși din viață:
Prin durere și prin moarte.
Iar punctul unde cele două fire se întâlnesc
E
