Poezie
Freamătul gândurilor mele. Dialog al unor versuri Eminesciene 15.01.2008 (1)
2 min lectură·
Mediu
Eminescu
“O, vino iar în al meu braț,
Să te privesc cu mult nesaț,
Să razim dulce capul meu
De sânul tău, de sânul tău!”
*
Nireșeanu
O, vino iar să te cuprind
Stingher, precum o știi,
De ce mă lași să mă frământ
O, vino! Iar nu vii?
Vino tu stea coboară jos,
Pe acest pământ de stele
Și nu pleca până-n mormânt
Din gândurile mele.
Rămâi o stea în ochii mei,
Rămâi pe-o veșnicie,
Rămâi ca sfinții printre”zei”,
De-a pururi, pe vecie.
*
Eminescu
“Când amintirile-n trecut
Incearca să mă cheme,
Pe drumul lung si cunoscut
Mai trec din vreme-n vreme”.
*
Nireșeanu
Cu gândul că mă vei primi
Cu aceleași dragi cuvinte,
Acum, la început de zi
Încerc, ca mai-nainte.
Să-ți amintesc de un trecut,
Ce-i unicat în sine,
Ce sufletul mi la făcut
Să bată pentru tine,
Dar, în zadar aștept pios,
Să îmi alini durerea,
Ca o furtună te-ai întors
Necunoscându-ți vrerea.
Din tot ce mi-ai mărturisit,
Cu atâta bunătate,
Convins am fost că, în sfârșit
Vom merge mai departe.
Dar te-ai schimbat, întâmplător,
Ca norii printre stele
Și mă sfidezi necruțător
Făcându-mi nopțile mai grele.
Dac-ai simți foarte puțin
Din rana ce mă doare,
Eu aș scăpa de-atâta chin,
De dor și de vâltoare.
Dar ești cum nu mă așteptam,
Nepăsătoare-n toate,
Mă lași de viu să mă destram,
Și-o faci pe maideparte.
*
Corneliu
034.449
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- corneliu zegrean
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 231
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 57
- Actualizat
Cum sa citezi
corneliu zegrean. “Freamătul gândurilor mele. Dialog al unor versuri Eminesciene 15.01.2008 (1).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/corneliu-zegrean/poezie/1764750/freamatul-gandurilor-mele-dialog-al-unor-versuri-eminesciene-15-01-2008-1Comentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Cu aceiași, din totdeauna, prietenie
0
CZ
Dragul meu Nicolae, nu mă compar cu nimeni. Fiecare om este unic în felul său. Cred că nu am greșit amintind cititorilor despre aniversarea zilei de naștere a marelui Eminescu, așa cum am crezut eu. Ce este rău în asta? I-am citat unele versuri,am mulțumit a tot puternicului că a existat și a lăsat multe în urma lui, i-am adus un omagiu prin prafrazarea unor versuri. E cumva o blamare, e cumva un plagiat, e cumva o jignire a cuiva? Nu cred, dinpotrivă, eu cred că e un sentiment de recunoștință față de cel care mi-a lăsat un izvor nesecat de inspirații de iubire față de neam, de dragost,de nemulțumire, de revoltă, de....
Cu bine, Corneliu
Cu bine, Corneliu
0

Îmi pare rău că eu sunt cel ce scriu aceste lucruri. Mi-ar fi părut bine să fie altul. Sau mai bine să nu fi trebuit să scrie nimeni. Ar fi bine să retrageți textul.
Cu aceiași de totdeauna prietenie