Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Eseuri

Notiunea de ratare

4 min lectură·
Mediu
Notiunea de ratare -O suma de idei in care poate crede oricine, se incumeta. In amintirea lui C. Noica, care a fost preocupat de aceasta notiune. Prima axioma este probabila : orice om nu este ratat, in masura in care se poate situa singur in acest concept. A sti despre propria ratare inseamna a gasi o masura de distanta intre ce esti si ce aspiri a fi. Orice nazuinta impinge la ratare. Notiunea de ratare nu este admisa de individ. Nazuinta nu trebuie negata. Prin nazuinta se intelege armonizarea obiectiva cu intregul. Intregul nu aseaza indivizii acolo unde se considera ei. Optimismul este metoda de amanare a ratarii. Optimismul e specific insa mediocritatii. Ramane totusi singura solutie. Actul cultural are de cele mai multe ori in arderea de dinainte o cauza legata de ratare. Constiinta realului este forma de convietuire cu ratarea. A accepta propria ratare inseamna a gasi o poteca coerenta. Ratarea este o chestiune entropica. Orice constiinta se supune ratarii. Imbatranirea este ratarea viului in fata eternului. Destinul cuprinde toate explicatiile posibile despre ratare. Cunoasterea duce invariabil la constiinta ratarii. Nu este o drama acceptarea propriei ratari, decat in afara intelegerii. A doua axioma este si mai probabila : orgoliile individului se hranesc din propria ratare. Pacea interioara este acceptul pasiv al ratarii. A stii despre liniste inseamna a uita ratarea proprie. Construirea de idealuri este o tristete ascunsa, o nemarturisire a cunoasterii starii de ratare. A cladi idealuri, este asemanator picturii. Ce diferenta este intre imaginea de pe panza si model ? Totusi, nu exista nimic in afara ratarii? Exista implinirea. Implinirea nu are durabilitate, se perimeaza, implinirile sunt bucati mici, rupte din ratare. Nu exista o abordare optimista a ratarii ? Exista si se numeste inconstienta. Este cel mai apreciat mod si are avantajul de a vorbi despre cum poate fi vindecat un om sanatos. Preferabil pentru om este a se raporta la impliniri, de aceea este mereu nemultumit. Starea normala a individului este aceea de ratare. Nu se stie pana acum ca cineva sa nu fi cunoscut acest sentiment. Cel al implinirii e rar si efemer si cere imediat persistenta, de aceea implinirii ii este de preferat drumul spre implinire. A treia axioma, foate probabila: ratarea nu poate fi combatuta, este mediul in care se scurge viata unui individ. A lupta cu ratarea este cea mai crunta stare a vietii unui om. Doar marii filozofi si oamenii mari ai istoriei lumii s-au incumetat sa o faca. Cea mai mare ratare este sa te dedici acestei cauze. Clipele cele mai mari ale implinirii unei vieti, omul le percepe, constient sau nu, ca o atenuare a propriei ratari. Fericirea, din aceasta cauza, este un sentiment existent numai in amintire. A spune : sunt fericit, este ca si cum cineva care doarme ar spune prin somn : eu dorm. Aceasta e o mica demonstratie a imposibilului. Totusi, nu exista fericire ? Exista si se defineste ca o mica intrerupere a starii de ratare. Poate se va gasi un alt cuvant pentru ideea de ratare care sa cuprinda aceste relatii semiotice si care sa nu sune asa de urat. De ce nu s-a spus pana acum un astfel de cuvant? Este preferabila ascunderea in tot felul de altceva, nimeni nu vrea sa auda de ratare. Acest verb are doar persoana a doua si a treia. Asta l-a tinut in dictionar. Primul pas al impacarii cu sine despre care vorbesc atata filozofiile consta in aplicarea primei axiome : a discuta cu tine sincer despre propria ratare. Acceptul propriului grad de ratare ( fapt imposibil) este punctul de plecare al unei vieti echilibrate constient. Neacceptul ratarii nu este un lucru de combatut, genereaza ambitie, numai ca amana pentru o viata urmatoare, a carei existenta nu s-a demonstrat inca, toate marile impliniri A patra axioma, sigura : Un om este mai probabil ratat decat implinit. Are asta importanta ? Are aceeasi importanta care ar avea-o schimbarea soarelui cu un bec. Ratarea, din acesta cauza, este o boala de care sufera intreaga omenire. Din cauza unei infinitati de motive -notiunea de ratare- care inca nu a fost studiata decat fugar si ilegal, va ramane multa vreme ignorata.
056.471
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Eseuri
Cuvinte
694
Citire
4 min
Actualizat

Cum sa citezi

cornel marginean. “Notiunea de ratare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cornel-marginean/eseu/47524/notiunea-de-ratare

Comentarii (5)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@silvia-vanSVSilvia Van
Impresionant...Am scos la imprimanta textul tau si o sa-l citesc din cand in cand, asa, putin cate putin, savurandu-l, pentru ca el nu poate fi cuprins cu totul dintr-o data. Si simt ca mereu va avea ceva sa-mi spuna...
0
Mmarian
Este ca si cum ai zgandari o rana dureroasa care s-a inchis putin sau ai sufla in jarul care mai mocneste sa izbucneasca iar focul.Eu iti doresc sa ai parte doar de o lunga intrerupere a starii de ratare.
0
@cristiana-poppCPCristiana Popp
Superb! E aproape voluptuos sa citesti eseul tau...
0
Distincție acordată
@bbBbb
\"Imbatranirea este ratarea viului in fata eternului\"

Afirmatia de mai sus este tulburatoare.
Ca si cum acceptarea trecerii timpului, imbatranirea ar fi un fel de ratare constientizata.

Cunoasterea si intelegerea esentelor devine parte din ce s-ar numi constientizare fie si a ratarii. Cunoasterea de sine, intelegerea ratarii, a imbatranirii ca parte din firescul lucrurilor devine o necesitate.

Si totusi am o nedumerire. Din care care punct de vedere vorbeai se ratare ? Din punct de vedere al trecerii timpului sau din punct de vedere al cunoasterii de sine ?
Pentru ca din punct de vedere al cunoasterii de sine, constientizarea ratarii ar fi o dovada a maturitatii sinelui.

Mi-a placut mult eseul tau.
Felicitari !

Anca ( Dominique)
0
@cornel-margineanCMcornel marginean
va multumesc pentru aprecieri,

Aveti si voi aprecierea mea pentru faptul ca ati aprofundat aceste idei.

Pentru Anca,
Din ce punct de vedere am privit ratarea?
Ca si notiune am incercat sa o privesc dintr-un punct de vedere universal. Ca si percept este o caracteristica umana. Ca si operator al unei degradari firesti este atotcuprizatoare, avand avantajul unei asocieri cu o referinta a finalitatii. Fiecare proces din natura sau societate are o finalitate prescrisa. Chiar si actele inconstiente au o finalitate prestabilita global prin negarea unei gandiri.
In relatia cu trecera timpului ratarea ramane in egalitate cu ireversibilitatea acestuia.
Da, ai dreptate, constiita ratarii ca masura a implinirii obiective, este un examen exigent al maturitatii individuale si chiar al unui grup.

Eu am incercat sa deschid doar o problema, cum ar fi cea a ratarii, sunt multe asemenea. Se pot spune mai multe , poate mai vorbim.

multumesc pentru steluta
si toate cele bune:)
0