Mediu
Sânge nevinovat… îți curge pe obraz;
trăiești luminarea eternei speranțe.
E sângele meu… ce-ți curge încet pe obraz;
trăiesc luminarea eternei speranțe.
În țeasta mea goală e înfipt un fier greu…
Din tine străpuns-a prin inima-mi tristă…
Mă doare… durerea sublimă a fierului greu
Ce-mi penetrează din tine inima trista.
Dar, vai, nu-i bucurie deșartă
când sângele-mi curge pe tine!
Dar doare… că-mi dai bucuria deșartă…
Minciună sau adevăr îți curge prin vene?!
Și ce ești tu, ce-mi verși picuri de chin?
O, creatură diabolică a nopții
ce prinsu-m-ai fără să vreau în joc de chin,
Râzând fără iubire, în negură a nopții…
Ori ești un înger visător,
fricos de propria ta soartă,
legat într-adevăr de-un visător,
sau mai puțin… când alții îți cer soartă?!
Dar el, lichidul roșu ce-ți curge pe obraji
și picurii de chin ai inimii tristă;
ei vor ca prin iubire, să-ți curgă pe obraji…
De ce nu-i lași, făptură cu inima prea tristă?!
001.837
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cornel Alexandru
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 158
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Cornel Alexandru. “Sânge nevinovat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cornel-alexandru/poezie/194197/sange-nevinovatComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.