Poezieurban

Suflet de rouă

1 min lectură·14 iulie 2006

Mediu

Ploaie așteaptă,

suflet de rouă…

soartă amăgită de vreme…

În mine, natura a murit.

Ploaie searbădă,

tristețe profundă…

În goluri himerice se-ntinde lumea.

Aștept un sacrificiu al vremii…

Temperatura scade brusc;

în suflet plutește barca cu deșertăciuni,

în timp ce-aștepți o picătură caldă

pe buzele de mort învinețite.

Praful s-a distilat în cuvinte

și cerul s-a adunat în fraze scurte;

Dumnezeu a picat pe pământ,

în stropii norilor ce-și spun mânia.

Ploaie de vară,

natură furioasă,

rouă înstelată-n noapte…

Plutește chinul pe butuci de scoarță…

Copacii au încremenit

și sufletul s-a stins în apă;

e liniște și bolta înstelată…

A trecut ploaia…

Mă simt bine.

001.925

Cornel Alexandru. “Suflet de rouă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cornel-alexandru/poezie/193585/suflet-de-roua

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.