Poezie
orice femeie
1 min lectură·
Mediu
atâta timp cât nu mă cunoști
sunt motivul pentru care te trezești cu
inima strânsă în capul oaselor
în miez de noapte
diminețile sunt șenile
stâlcindu-ți păpădiile între tâmple
fie că mă joc cu o șuviță de păr
fie că mă uit spre soare
printr-un ciob de sticlă
fie că sorb din cafea
cu gura prin care numele tău
nu a trecut niciodată
fiecare clipă este un munte
pe care îl muți ca să îmi poți
privi mai de-aproape umbra pe perete
ca să îmi tragi în piept parfumul
ce-ți inundă cisternele cu emoții
habar nu ai cine sunt
ce vreau de ce mi-s porii răvășiți
când mă închin
când mă alint
când mă ridic pe vârfuri
cu buze uscate și sânge bolnav
mă privești din toate unghiurile
pe toate monitoarele imaginației
din care la un moment dat
mă întorc dezvelită
zâmbindu-ți doar ție
atâta timp cât nu mă cunoști
sunt mama dumnezeilor tăi
pictată într-o icoană sepia
ceața perfectă în care te naști și mori
și care de s-ar destrăma
ar deveni subit
oricare altă femeie
067.994
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Corina Gina Papouis
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 177
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 35
- Actualizat
Cum sa citezi
Corina Gina Papouis. “orice femeie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/corina-gina-papouis/poezie/14116933/orice-femeieComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Distincție acordată
În zilele noastre este din ce în ce mai greu să scrii poezie de dragoste care să convingă. Am citit aici un text în care fiecare strofă este un vulcan gata să erupă, o săgeată gata să plece din arc. Un ritm susținut de o imagistică nu bogată dar excelentă care ajută receptorul să vibreze de la început până la final. Incluzând tot timpul o unitate de timp, o referință despre momentele discursului: miez de noapte/ dimineață/fiecare clipă/ la un moment dat/etc . poeta ne induce ideea de „transmisiune directă” de la fața locului. „atâta timp cât nu mă cunoști” este versul schelet peste care se adaugă carnea și sângele liric. Un poem apetisant pentru poemovori înfometați. Foarte fain!
0
Să eliminăm „e la fața locului”. Scuze. Emoția..........
0
Femeia este cu adevărat o flacără vie...! Doar aparent se întâmplă să îi dispară petalele de foc... Ele, petale sunt doar cu grijă ascunse sub jărătecul care va explida în jerbe solare sub o suflare pricepută a celui tratat de ea cu indiferență...
0
Costin & Emilian,
Agonia,
Va multumesc mult pentru citire si apreciere.
Mi-a placut sa surpind aici energia feminina incapsulata in misterul necunoasterii.Vibratia.
Focul, dupa cum stim, arde fara mila numai mainile celor ce nu stiu cum sa se joace cu el.
Va doresc sarbatori fericite si, de ce nu, sa va fie cald iarna asta.
Sincerely,
Cee
Agonia,
Va multumesc mult pentru citire si apreciere.
Mi-a placut sa surpind aici energia feminina incapsulata in misterul necunoasterii.Vibratia.
Focul, dupa cum stim, arde fara mila numai mainile celor ce nu stiu cum sa se joace cu el.
Va doresc sarbatori fericite si, de ce nu, sa va fie cald iarna asta.
Sincerely,
Cee
0
Cu focul nu te joci o știu din experiența, atât la propriu dar și la figurat... Focul este stins doar după ce ai descoperit și ultimul jăratec. Care bărbat se poate lăuda că a stins și ultimul jăratec din sufletul unei femei? Ce femeie se poate lăuda că orice urmă de scânteie i-a dispărut din suflet? Dacă ar fi un răspuns, atunci frumusețea versurilor dumneavoastră se vor pierde într-o simplă proză...
Vă doresc și eu, o minunată iarnă!
Vă doresc și eu, o minunată iarnă!
0
Multumesc din nou pentru popas si interpretare.
Sa facem poezia mare cat un foc de tabara din tot ce misuna prin noi.
Sa arda!
Sa facem poezia mare cat un foc de tabara din tot ce misuna prin noi.
Sa arda!
0
