Poezie
v e l v e t
1 min lectură·
Mediu
dis de dimineață
când deschizi fereastra
și ororile lumii
îți năpădesc sângele
strângându-ți inima de gât
cu mâinile tale inerte
gândește-te la mine
căderea în gol
de care ți-e teamă
și pe care o strigi cu gura închisă
când tălpile îți ating pământul
și te privești în oglindă
cu aparatul de ras pregătit
zâmbește jucătorului jucat
la ruleta rusească
el știe cum să împartă echitabil un glonte la doi
cu tâmpla lipită de tâmpla iubitei
când soarta îți plimbă mâna prin păr
și minți că viața îți stă oarecum bine
când cele 6 simțuri se adună
într-un singur sens giratoriu
din care nimeni nu știe
cum să iasă
scurmă prin întuneric până dai de
lumina ochilor mei
noaptea târziu
când luna îți face rondul prin vene
și te întinde docil pe patul din sârmă ghimpată
lasă-mă să-ți aștern vise cu noi încolăciți
pe buzele mute
într-o poză mai veche eu încă le sărut
025180
0
RR