Poezie
Coeur De Lion
1 min lectură·
Mediu
cei ce nu mă știu
îmi caută numele undeva deasupra capului, printre luceferi
degeaba trăiești dacă nu adori
cerul
dacă nu îmi găsești numele cuibărit
ba în Vega, ba în Cassiopeia
colorând nori în spatele lunii
cei ce cred că mă știu
mă privesc de sus
sub firul de iarbă gemând
printre cioburi și melci
o umbră a lumii cu gleznele goale
spre care stau cu mâna întinsă
sperând
cei ce mă știu tac
își umplu rănile cu mine
călcând peste lut
peste lumea cu clovni și covrigi
suflând tristețea apusului
în păpădii
tu, cel care mă iubești,
caută-mi numele prin iarbă
răstoarnă-ți luceferii cu pământul în sus
umple-ți rănile cu lut și cioburi din mine
așază-te
acum privește-mă în ochi
027.452
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Corina Gina Papouis
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 121
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 26
- Actualizat
Cum sa citezi
Corina Gina Papouis. “Coeur De Lion.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/corina-gina-papouis/poezie/14113239/coeur-de-lionComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
’’Trăiești’’ în superfluu care se întinde în zădărnicie, dacă ’’ochii’’ sunt mânjiți cu teluric și privirea se pliază pe suprafața fadă a realității, ’’dacă nu adori cerul’’ și nu vrei să cauți transcendentul din el, căci cei care nu caută își bandajează ’’rănile cu lutul’’ teluric, în loc să pună peste ele substanța eterată, sublimată, benefică și vindecătoare a cerului.
0
Răzvan, după cum știm poezia este o unealtă a subconștientului, cum spunea și o bună colegă de-a mea, Emily Dickinson, "it puts iron in the soul".
0
