Poezie
Iubite de-ai ști
1 min lectură·
Mediu
cât de verde e iarba înafara noastră
noi
care știm să pârjolim cu un singur sărut
peroanele unei gări oarecare
cât de adâncă e apa dintre gene
și câți pești roșii
ne mănâncă acum de vii
încă trecem pe străzi de mână
și lumea ne urăște de moarte
moarte de care depindem
ca speranța orbului la lumină
împărțind covrigi celor ce ne scuipă
nopțile sfârșesc la gleznele zilei
cu luna mâncată de soare
și coapsele se lipesc de pielea cearșafului
ca un timbru
mimând liniștea de după
mai e puțin
și depărtarea îți va rupe zâmbetul mut
îmi va tăia degetul cu care-ți fac semn
și sluți vom păși tandru
în urma acestui poem
(Otopeni, 16/05/15 @11.40)
002.683
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Corina Gina Papouis
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 117
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 23
- Actualizat
Cum sa citezi
Corina Gina Papouis. “Iubite de-ai ști.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/corina-gina-papouis/poezie/14071512/iubite-de-ai-stiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.