Cont șters

Sunt de acord ca umorul pare cam fortat - adica nu fortat, ci ieftin, si nici ala prea bun. Umorul in literatura se vrea a fi mai subtil - intr-o lucrare care se vrea a fi de bun gust (ca aveam si exemple negative, cu gramada). De greseli nu ma leg (poate-s comise din graba). Dialogurile in engleza nu salveaza cu nimic situatia - dimpotriva, zic eu (adica, la felul in care-i folosit - nu ofera nimic). Mai trebuie lucrat si la constructia frazelor. Sper sa te-ajute, pe viitor, remarcile astea, si sa remediezi acolo unde trebuie.

tocmai ascultasem in dimineata asta melodia \"house of the rising sun\" a celor de la \"The Animals\" si de aceea m-a atras textul de fata (si pentru ca se afla sub recenta mea postare). chiar daca nu-s aceleasi cuvinte, gasesc o oarecare asemanare intre text si melodie (ma refer la ritm, si cred ca asta a fost si de fapt intentia autorului). sau poate e doar impresia proaspata a melodiei, a carei ecou inca imi staruie pe memorie. fiindca nu-s critic (nici amator de critica), despre text nu spun decat urmatoarele: l-am citit ca pe o proza (intelegi ce vreau sa spun) - mi-a placut penultima strofa (iese in evidenta, in comparatie cu celelalte)

daca ai fost dezamagita de comentariile pe care le-ai primit nu trebuia sa le stergi, ci sa revizui cumva textele, sa-ti imbunatatesti stilul - fiindca ai nevoie, dupa cum se observa.

dar daca te incapatanezi si preferi sa ignori anumite pareri legate de textele tale, chiar asa negative cum sunt, nu vei reusi sa evoluezi, ci vei ramane la nivelul asta care, repet, nu-i deloc satisfacator.

crede-ma, daca textul era bun, ai fi primit comentarii admirative, de lauda, etc. daca era extrem de bun, ai fi primit, desigur, si comentarii negative (din cauza unor invidiosi - se practica) dar ai fi primit si comentarii pozitive. dar, dupa cum reiese, textele astea nu fac parte din nici-o categorie de mai sus.

serios, gandeste-te. ceva nu-i in regula, corect? poti sa-ti spui doar ca lumea e rautacioasa, ori ca textul e de vina (stilul de scriere).

ce crezi?

nu vreau sa te descurajez, ci sa te indemn sa faci o schimbare (iti poti imbunatati stilul jucandu-te cu diferite subiecte, sa incerci diferite abordari ale textelor, de preferat pe proza scurta, poate sa citesti cateva carti bune, ca exemplu, lucruri de genul asta). succes.

prima frază parcă nu-i construită bine. s-ar potrivi mai bine așa “deși era răcoare afară, fiind prima duminică a lunii noiembrie, a ieșit pe balconul apartamentului” altfel, repetarea lui “era” (din fraza actuală) dă impresia de rupere de ritm. mai sunt și alte fraze ce necesită corectare. textul pare a fi doar un fragment – fiindcă, datorită modului în care este condus, ar avea nevoie și de acțiune – doar nu e un text filozofic, nu? nu știu, mai are nevoie de ceva. ce anume, trebuie să descoperi singur.

mi-am spus părerea doar fiindcă mi s-a părut că textul are potențial – să nu se înțeleagă altceva.

Straniu e, nu straniu ci trist, ca romanii (in special cei tineri) au reactionat mai mult la moartea lui Michael Jackson decat la a unei legende romanesti in ale actoriei, asa cum a fost Gheorghe Dinica. Se duce de rapa tara asta. Cu noi cu tot.

la partea cu nivelul este cam aiurea. poate mai sunt pe-aici si altii care vor sa participe, si din aceasta cauza se pot simti discriminati.

eu nu vreau sa particip, dar regula asta nu mi se pare deloc indreptatita. chiar si cu incercarea de a evita \"clonele\" tot nu se justifica.

si nu se vede ce mare deosebire e-n portretul ala si adevaratul bill clinton? si nu l-a pictat doar din cuvinte, in al doilea rand. imi pastrez parerea. in portretul ala e doar un nas, doi ochi, doua sprancene, o gura, conturul unei fete si parul alb - oricine poate face asta (aici se vrea a fi deosebit fiindca-i pictorul orb, nimic altceva)

nu-i incredibil faptul ca un orb poate face un portret - incredibil e modul in care subliniezi in text ca ar face treaba asta.

crede-ma, am destula experienta in domeniu.

ideea e oarecum buna, dar textul pare neterminat. mai trebuie si corectat pe alocuri, nu doar la exprimare. de exemplu, spun din experienta (am terminat o Scoala de Arte, adica pictura, acum multa vreme) ca nimeni nu poate pune pe panza un chip doar din auzite si-n acelasi timp sa-i iasa la fel ca modelul real (ia exemplu la portretele robot efectuate de politie - sunt atat de diferite de realitate). un pictor, un pictor de portrete, are nevoie sa vada fiecare trasatura, cuta, si expresia unei figuri inainte de a o schita. apoi, respectivul mai e si orb. asadar, scenariul e incredibil.

Cuvintele curg lin, ca trasaturile de pensula pe o pictura frumoasa.

Nu mi-am dat seama ca-i vorba de un ciclu de povestiri. Am crezut ca scrierile \"2 club\" - \"scarborough fair\" - \"oh, my god, they killed kenny\" - etc. na-u nimic in comun decat stilul folosit. Greseala mea, se pare.

O zi buna.

Frumos descris (nu ma leg de greseli) - imi plac genurile astea de scrieri, cu tema personala. E primul text de proza despre sah pe care l-am citit. L-am gasit captivant.

E bun textul, dar da impresia ca e inca un text scris in acelasi fel, folosind aceeasi formula ca la majoritatea celor pe care le-ai scris. Ca un fel de repetare. E indicat sa incerci sa mai schimbi stilul - poate sa gasesti niste subiecte care sa stimuleze asta. Ca asa, ma repet, textul e doar o repetare, desigur, sub alta forma, a unora dintre textele anterioare (impresia asta o da modul de exprimare folosit)

Si mai e ceva...

Desigur ca expresiile de genul \"tot ce visam se scurgea prin orbite și devenea real\" sau \"de fapt moartea vine din măruntaie și îmbracă de cele mai multe ori forma unor materiale de construcție\" sunt de efect, dar nu intotdeauna aplicabile. In exces, ar parea chiar absurde. Adica, mie nu mi-au transmis efectul pe care autorul a incercat sa-l transmita.

Parerea mea.

Il gasesc chiar mai bun decat prima parte, la care am impresia ca ai mai putea aduce unele imbunatatiri. Ma atrage acest gen de proza. Un stil viu, colorat.

Imi place textul. Dar mai sunt cateva fraze ce necesita remediere. Spre exemplu, cea cu \"sânii mici și rotunzi se zgâiau la el\". Parc nu-i prea potrivita.

Tocmai pentru ca nu am citit si celelalte parti (nu am timp sa stau prea mult pe site), am precizat ca o voi face acum, ca sa il inteleg asa cum trebuie :)

Te salut!

Am vizitat adevaratul oras Scarborough, care se afla in Regatul Unit, si acesta e motivul pentru care am fost atras de titlul lucrarii. Desi nu am gasit aici ce asteptasem, am descoperit in schimb un text de care am fost placut surprins si pe care il voi citi cu placere de la capat.

Si desi foarte scurt, textul surprinde in mod placut cititorul. Cel putin, asa a fost in cazul meu.

Am citit cele trei parti si astept cu nerabdare continuarea. Remarc in primul rand stilul, si apoi subiectul; ambele, atat calitative, cat si antrenante, si mai mult decat interesante! Pana aici e o proza foarte buna.

Un fragment alcatuit cu pricepere. O proza vie prin constructia si simplitatea ei. Un ton aparte, care-i da farmec. Imi plac, mai ales, descrierile si atentia la detalii.

Chiar daca nu este decat, sa zicem, o introducere scurta a ceea ce se prevede ca va urma. Si da, auzim tot timpul \"ăăă\"-ul asta, e ceva normal. In opinia mea, chiar ofera un surplus de atenticitate-naturalete textului. Oricum, e prea devreme ca sa te poti pronunta asupra continutului.

Astept, ca si ceilalti, urmarea.
Cu prietenie, Mihai